Exportul Vinului - Studiu de Caz

1.1 Exportul

Exportul reprezinta o trimitere,o expediere a produselor nationale peste granita în vederea vânzarii sau a schimbului cu alte marfuri.De asemenea,exporturile se mai pot defini ca operatii cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse,prelucrate,completate sau reparate într-o tara se vând pe piata altor tari.

Exportul reprezintă o modalitate de intrare mai puţin riscantă pe pieţele externe deoarece necesită un nivel mai scăzut de investiţii faţă de alte modalităţi de intrare, cum ar fi investiţiile străine directe.

Alegerea acestei strategii este de multe ori influenţată de strategia adoptată de concurenţi. Companiile care produc bunuri intensive în capital şi cercetare, cum ar fi automobilele şi produsele farmaceutice exportă pentru a obţine economii de scară. Un alt motiv al exportului poate fi rezolvarea problemei excesului de capacitate pe piaţa internă.

Numeroase firme folosesc exportul ca o strategie de diversificare, ceea ce permite firmei să folosească creşterea de pe o piaţă pentru a contrabalansa pierderile de pe alte pieţe. Prin export se poate realiza şi o extindere a ciclului de viaţă a produsului, faza de introducere şi creştere permiţând stabilirea unor preţuri ridicate

În România este evidenta necesitatea perfectionarii ansamblului de instrumente si pârghii de natura sa dinamizeze exportul românesc.Aceasta cu atât mai mult cu cât,comparativ cu alte tari,ponderea acestuia în exportul mondial s-a redus.Dezvoltarea si diversificarea unui export în conditiile de eficienta sporita reprezinta un factor deosebit de puternic al relansarii cresterii economice,ceea ce înseamna mai multe locuri de munca,dinamism,mobilitate,preocupare pentru ridicarea competitivitatii marfurilor,o rentabilizare,restructurare si privatizare viabila.Totodata,se remediaza dezechilibrele macroeconomice externe si se reduce deficitul bugetar.

Pentru exportul pe pieţele externe, exportul se poate face direct sau prin intermediari (exportul indirect):.

Exportul direct reprezintă acea forma de export in care producătorul încheie contracte de vânzare internaţionala direct cu principalii clienţi externi. Aceasta presupune folosirea unor structuri organizatorice proprii din tara de origine sau crearea unor structuri in străinătate, dependente si controlate de exportatori.

Exportul direct se poate realiza prin urmatoarele forme:

• exportul prin structuri interne;

• utilizarea unui reprezentant in străinătate;

• constituirea de birouri comerciale, sucursale si filiale.

Exportul indirect sau exportul prin intermediari se realizeaza prin intermediul

comisionarilor, agentilor comerciali, si al caselor de comert.

Comisionarul este un intermediar care pe baza unui contract de comision încheiat cu un comitent efectuează operaţiuni in nume propriu dar pe contul comitentului respectiv. Acest comisionar se poate implica in operaţiunile de export, vămuire si chiar de transporturi.

Principalele sale atributii sunt:

- prospecteaza pietele internationale

- urmareste relatia cu clientii externi

- contracteaza importuri sau exporturi de marfuri

- primeste comenzi pe care le transmite producatorilor

Comercianţii lucrează în nume şi pe cont propriu. Acestia cumpără marfa de la diverşi producători si o revând in străinătate. Ei câştigă diferenţa intre preţul de cumpărare si cel de revânzare. Sunt implicaţi si in acţiuni de reexport. In acest caz, producătorii nu îşi asuma riscuri legate de vânzarea mărfii pe pieţele externe. Comerciantul se implica in contractarea clienţilor, negocierea si încheierea contractelor si chiar derularea contractelor. Ei pot sa apeleze la alţi intermediari.