Valorificarea potențialului turistic al județului Harghita

I. Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Harghita se situeaza pe platforma Ardealului in zona centrala a Carpatilor Orientali.

Acesta este unul din cele mai mici judete din tara, se intinde pe o suprafata de 6639 km², reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii.

Judetul cuprinde urmatoarele unitati administrative-teritoriale: 9 orae (dintre care 4 municipii), 58 de commune si 235 de sate.

Populatia judetului Harghita este de 326558 de personae, dintre care 144022 locuiesc in mediul urban, iar densitatea in acest judet este de 49,2 locuitori/km².

Numarul total al persoanelor ocupate in sectorul economic este 126100, iar domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura, vanatoarea si silvicultura – 46100.

Populatia ocupata in hoteluri si restaurante este 1700, in scadere fata de anul 2004, cand se inregistra o valoare de 1874 de personae.

Fata de anul 2004 cand rata somajului era de 7,2 %, in anul 2005 aceasta a crescut la valoarea de 8,5 %.

Cifra de afaceri pe total activitati economice este de 4638 mil RON din care cea a hotelurilor si restaurantelor este de 70 mil RON.

In judet exista 1647 de drumuri publice, dintre care 295 de drumuri nationale si 1202 de drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice pe 100 km²este de 24,8.

O retea de 209 km de cale ferata strabate judetul in directii diferite facilitand accesul spre judetele vecine.

Densitatea cailor de comunicatii este mai redusa fata de alte judete datorita reliefului muntos care ocupa peste 60 % din suprafata judetului.

II. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insufficient valorificat in present include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negative, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale.

Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de cca. 800 msi depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 m si 800 m.

Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV – SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului – cu Vf. Prisca 1777 m, muntii Harghita Centrala – cu Vf. Harghita Madaras 1801 m si muntii Harghita de Sud – cu Vf. Cucu 1558 m.

Clima este caracteristica zonelor muntoase si depresiunilor intramontane, cu ierni geroase de lunga durata si veri racoroase. Temperature medie anuala este de 6º C. perioada racoroasa tine uneori peste 43 % din anul calendaristic.

Din cauza acestei clime aspre, zona este cunoscuta drept “polul frigului” din Romania.

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre Sud si Bistrita si Trotus spre Est.

In udet se afla unicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sf. Ana, care este situate in craterul volcanic Ciomatu, la altitudinea de 950 m.

Lacul Rac este asezat langa Porumbenii-Mari la o altitudine de 600 m. Acesta s-a format in spatele unui val de alunecare, suprafata sa fiind de 2,8 ha.

In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN 12c, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara: Lacul Rosu, format in anul 1834. Acesta are o suprafata de 12,6 ha si o adancime de pana la 10,5 m.

La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani, la o altitudine de 1750 m, se afla lacul Iezeru, lac de origine glaciara cu o suprafata de 1300 m² si o adancime de 3-5 m.

Vegetatia judetului este bogata si variata, fiind formata din paduri de molid, brad, fag, stejar si gorun, care adapostesc importante resurse de fructe de padure: zmeura, affine, merisoare, mure, o gama variata de ciuperci comestibile si plante medicinale.

Fauna este foarte bogata datorita intinselor paduri de rasinoase si foioase care acopera masivele muntoase in proportie de 34,5 %.

In padurile de rasinoasese intalnesc specii de mamifere raspandite pe intreg lantul carpatic: ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul de scorbura, iar in locurile stancoase si calcaroase ale Hasmasului Mare traieste jderul de piatra.

Dintre pasari remarcam: cocosul de munte, iezuca, ciocanitoarea de munte, acvila de munte, sorecarul, huhurezul si buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte si de bradet si pitulicea.

In raurile judetului se intalnesc specii de pesti precum: pastravul indigen, zlavoaca, boisteanul si stiuca.

Judetul Harghita dispune de bogate resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine.

O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, lar la Borsec si Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt folosite in scopuri terapeutice.

Subsolul judetului contine zacaminte de tuf volcanic ( Balan si Jolotca ), sare ( Praid ), caolin ( Harghita Bai ), argile ( Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc ), bazalt ( Toplita si Galautas ), calcar compact ( Izvorul Mures si Lazarea ), andezit ( Chileni, Voslobeni, Vlahita si Praid ) si travertine ( Borsec ).

Rezervatii si monumente ale naturii

Mlastina de la Valea Mijlocie, în lunca Oltului, la sud de Tusnadul Nou, unde creste mesteacanul pitic, element siberian la cel mai sudic punct din lume. Mlastina de la Sâncraieni-Ciuc, (la 7 km de Miercurea Ciuc), alimentata permanent cu apa calduta. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Mlastinile Benes de la Tusnad, Mlastina „Dupa Lunca” de la Voslabeni, Muntele de sare de la Praid, Dealul Melcului de la Corund.

Statiuni turistice

Borsec (la 26 km de Toplita), vestita statiune balneoclimaterica de veche traditie într-un cadru natural pitoresc, în depresiunea intramontana cu acelasi nume, între Muntii Giurgeului si Bistritei (la 850- 1000 m altitudine). Apele minerale de aici au fost cunoscute si recomandate pentru actiunea lor tamaduitoare de medicul italian Burcella înca din 1594. Apa de Borsec este si o placuta apa de masa. Recunoasterea internationala a calitatilor terapeutice a apelor minerale a fost confirmata prin acordarea unor prestigioase distinctii (la Viena, Paris, Berlin, Trieste). „Regina apelor minerale”, cum este denumita statiunea, dispune de un bioclimat montan stimulator, aer reconfortant (pur si ozonat), case de odihna intime si confortabile, numeroase instalatii de tratament. De asemenea, exista pârtii de schi si sanius pentru sezonul alb iar în împrejurimi se pot face drumetii deosebit de interesante (poiana Zânelor, Grota Ursilor, Pestera de gheata). Toate acestea confera Borsecului un farmec deosebit în fiecare anotimp. Caile de acces sunt: feroviare - gara Toplita, pe linia Bucuresti - Brasov - Ciceu - Satu Mare, apoi cu autobuzul, rutiere DN 12 Brasov - Toplita si apoi DN 15 pâna în statiune. Baile Tusnad (la 37 km sud de Miercurea Ciuc, 67 km de Brasov), renumita statiune balneoclimaterica la poalele masivului vulcanic Harghita (la 650 m altitudine), pe locurile din jurul linistitului lac Ciucas de pe malul stâng al Oltului. Înconjurata de brazi seculari, statiunea beneficiaza de aer curat, ozonizat si de un climat subalpin (temperatura medie anuala - 60C). Baza de tratament de care dispune aceasta frumoasa statiune cuprinde instalatii moderne pentru bai minerale carbogazoase, mofete, aerosoli si inhalatii, electro si hidroterapie, masaj. Baile Tusnad reprezinta un loc ideal de vacanta în toate anotimpurile, dispunând de un confort diversificat si de numeroase posibilitati de agrement (lacul Ciucas, folosit vara pentru canotaj si iarna ca patinoar, excursii pe jos la lacul SfântuAna). Caile de acces sunt: feroviare - gara Tusnad Bai pe linia Bucuresti - Brasov - Satu Mare, rutiere - DN 12 de la Brasov sau de la Miercurea Ciuc, DN 11 de la Onesti. Lacul Rosu (la 30 km de Gheorgheni, 30 km de Bicaz), una dintre cele mai atragatoare si solicitate statiuni de odihna din tara noastra, într-o depresiune (la 980 m altitudine) strajuita de Suhardul Mare si Suhardul Mic. Fiind asezata pe malul Lacului Rosu, în apropierea Cheilor Bicazului este un obiectiv de o covârsitoare importanta turistica, oferind numeroase posibilitati de recreere: canotaj, pescuit, schi, alpinism. Alte statiuni: Izvorul Muresului, statiune climaterica (la 18 km sud de Gheorgheni, la 900 m altitudine), Baile Jigodin, statiune