Brandingul Personal

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Lucrarea de faţă îşi propune să trateze tema comunicării verbale şi nonverbale în brandingul personal, iar motivul pentru care am ales acest subiect este generat de dorinţa de a clarifica anumite aspecte ce ţin de sfera relaţiilor interpersonale şi importanţa acestora în crearea unui brand de succes. De asemenea, am dorit să reliefăm elementele ce conduc la construirea unei imagini bazate pe promovare şi publicitate.
Prin această lucrare am dorit să evidenţiăm rolul definitoriu al comunicării în procesul construirii unui brand şi influenţa acesteia asupra imaginii rezultate, iar aceasta pentru că brandingul înseamnă reputaţie, fiind procesul de creare a unui nume, prin care arăţi ce te diferenţiază de ceilalţi. Aşa cum diferenţierea pe piaţă este principiul de bază al marketingului, şi în cazul persoanelor, brandingul descrie ce te face diferit şi cum poţi aduce valoare adăugată unei situaţii.
Am considerat că cea mai bună cale pentru a-ţi face cunoscut brandul este proactivitatea în construcţia de reţele şi în stabilirea de canale de comunicare. Poţi contacta specialiştii ale căror articole, realizări, site-uri, idei, organizaţii îţi plac şi crea relaţii. Poţi participa la discuţii interesante pe Internet. Poţi publica articole, participa şi iniţia proiecte împreună cu fundaţiile şi asociaţiile de care te simţi aproape. Cu cât multiplici numărul de canale de comunicare, cu atât devii mai cunoscut. Publicul care te interesează este complex şi include colegi, superiori, subalterni, recrutori, potenţiali clienţi sau furnizori, mentori, potenţiali discipoli, prieteni cu hobby-uri comune, cunoscuţi şi necunoscuţi, români şi străini.
Lucrarea este structurată pe următoarele capitole:
1. Brandurile şi clienţii
2. „Made in...”
3. Crearea unui brand
4. „Slabiciunile unui brand”
5. Brandingul necomercial
6. Comunicarea verbală şi nonverbală
7. Studiu de caz branding personal: Mihaela Rădulescu
CAPITOLUL 1
BRANDURILE ŞI CLIENŢII
În urmă cu mult timp, brandurile erau nişte simboluri ale consecvenţei, erau simple bunuri casnice care erau consumate şi înlocuite. Într-o vreme în care produsele se contrafăceau, calitatea producţiei era inconstantă, iar preţul variabil, brandul însemna calitate, cantitate şi preţ standard. Produsul era proiectat şi susţinut de imaginea brandului.
În zilele noastre, toate acestea s-au schimbat radical, brandurile şi-au afirmat locul în lume. Cel mai adesea, considerăm calităţile funcţionale ale unui produs ca fiind de la sine înţelese şi, în vreme ce brandurile continuă să aibă de-a face cu imaginea, acum este vorba şi de imaginea noastră nu doar de propria lor imagine. 
Astăzi, brandingul ţine în principal de demonstrarea exterioară şi vizibilă a afilierii private şi personale, precum şi de implicare şi asociere. Brandingul ne permite să ne definim pe noi înşine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul nostru. Diesel, Adidas şi hotelurile W înseamnă un stil de viaţă; Hermès, Ralph Lauren şi Ritz sunt un altul. Pentru a-ţi ajusta, amplifica şi sublinia percepţia despre tine însuţi, poţi să le combini şi să le asortezi. 
Brandurile sunt purtătoare de valoare atât în cadrul organizaţiilor, cât şi pentru clienţi. S-a afirmat adesea că acestea sunt o sumă de valori funcţionale şi emoţionale, managementul de brand orientându-se, în mod tradiţional, către exterior, încercând să înţeleagă comportamentul consumatorilor. 
Brandul se potriveşte perfect cu epoca frazei – cheie (soundbite) şi a satului global. El spune foarte multe oamenilor care gândesc în mod similar, oriunde ar trăi aceştia şi tuturor deodată. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienţi – pentru a vinde produse prin crearea şi proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple. Mecanismul brandingului a fost proiectat şi definit de tehnicile moderne de comunicare. Dar ideea brandingului a obţinut un succes mult dincolo chiar şi de cele mai ambiţioase visuri ale creatorilor ei.
Impactul brandingului este practic incomensurabil în termeni sociali şi culturali întrucât el şi-a depăşit atât de mult originile comerciale. El s-a răspândit în educaţie, sport, modă, turism, artă, teatru, literatură, politică regională şi naţională şi în aproape toate celelalte domenii la care ne-am putea gândi. Organizaţiile non-profit şi caritabile, care concurează cu brandurile comerciale în teritoriul emoţional din minţile şi inimile oamenilor, pentru banii din buzunarele lor, foloseşte tot mai mult brandingul.
Oameni din toată lumea, din fiecare ţară de pe continent, se îmbracă din cap până în picioare cu haine ce poartă numele unor băuturi răcoritoare, ale unor pantofi sport, telefoane celulare, universităţi, echipe de fotbal, schiuri, echipamente de construcţii sau ale oricărui alt lucru de care ei se simt legaţi. Aşa se poate explica într-o oarecare măsură această privelişte
bizară, dar cotidiană – probabil imaginea definitorie a vremurilor noastre. Aceasta este omanifestare unică a timpului în care trăim, pe care nu am mai întâlnit-o niciodată până acum. Bineînţeles, de-a lungul istoriei soldaţii au purtat uniforme pentru a semnala afilierea, iar clericii de diverse feluri s-au îmbrăcat în veşminte ierarhice. Astăzi, brandingul este omniprezent.
Viziunea în care brandurile sunt îndesate pe gâtul unui public naiv de către oameni de marketing manipulatori ce lucrează în cadrul unor organizaţii imense, depersonalizate şi lacome este, desigur, cea tradiţională. Revoltele de la Genova, Seattle, Praga, Londra, Kyoto şi din alte părţi au intenţionat să definească multinaţionalele şi brandurile globale deţinute de acestea ca nepăsătoare, înşelătoare, viclene şi fundamental imorale. Dar, protestatarii, pe lângă ignorarea brandingului într-o lume mai largă, lumea de dincolo de comerţ, scapă din vedere o altă problemă fundamentală. Brandurile ne plac. Dacă nu ne-ar plăcea, nu le-am cumpăra. Noi, consumatorii, suntem cei care decidem care brand va avea succes şi care nu. Unele branduri prosperă pentru că oamenii le iubesc şi nu se mai satură de ele; nimeni nu ne obligă să cumpărăm o şapcă de baseball cu logoul Nike . Prin identificarea valorilor fundamentale ale brandului, organizaţia se situează din start pe o poziţie superioară. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie Nike, care se diferenţiază de concurenţă prin valorile sale: autenticitate (real îm ochii atleţilor), inspiraţie (prin pasiunea pentru sport), curaj (de a crede în convingerile tale), inovaţie.


Fisiere în arhivă (1):

  • Brandingul Personal.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 7€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!