Campanii publicitare în audiovizual cu prilejul sărbătorilor

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Introducere ..pag. 3
2. Incadrarea teoretica .pag. 3
a. Publicitatea ..pag. 3
b. Brandul pag. 4
3. Gramatica de film si televiziune ..pag. 5
a. Incadraturi . ..pag. 5
b. Tehnici de editare . ...pag. 5
c. Efecte sonore . ..pag. 7
d. Unghiuri de filmare . pag. 8
4. Studiu de caz pag. 8
a. Brandul M&M`s ..pag. 8
b. Halloween pag. 9
c. Motivatia alegerii M&M`s ..pag. 9
d. Analiza spoturilor pag. 10
5. Concluzii ..pag. 17
6. Bibliografie ...pag. 19
7. Anexe pag. 20

Extras din proiect Cum descarc?

Introducere
Sarbatorile pot constitui o ocazie pentru branduri de a realiza campanii cu aceasta tematica, prijeluind identificarea respectivului brand cu o anumita sarbatoare. Fiecare sarbatoare reprezinta un prilej de a iesi din tipare, de a comunica diferit, in spiritul zilei respective si de a se apropia intr-o oarecare masura de consumator. Brandurile pot folosi in cadrul campaniei elemente caracteristice sarbatorilor si astfel impartasind caracteristici si valori comune. Imaginile folosite incep sa aminteasca de cinematografie deoarece s-au realizat numeroase filme inspirate de sarbatori, de traditiile si obiceiurile acestora.
Incadrare teoretica
Publicitatea 
Potrivit lui Baudrillard (2008), publicitatea este mijlocul de comunicare cel mai spectaculos al epocii noastre. Aceasta glorifica toate obiectele la un loc, se foloseste de un obiect sau de o anume marca pentru a vorbi despre totalitatea lor si despre un intreg univers de obiecte si marci si vizeaza sa ajunga prin intermediul fiecarui consumator la totalitatea consumatorilor. 
Fiecare reclama si imagine folosita impun un consens obtinut prin descifrarea lor de catre consumatori, iar prin decodificarea mesajului acestia reusesc sa adere in mod automat la codul in care a fost incifrat.
Functia de comunicare in masa a publicitatii isi are originea in logica ei de mediu autonom, care trimite de la un semn la altul, de la un obiect la altul si de la un consumator la altul. In timp ce continutul ei, modurile de difuzare, amploarea ei si publicul ei real ii servesc drept suport si au o importanta covarsitoare.
Publicitatea face din obiect un eveniment, un model, un fapt divers spectacular prin eliminarea caracteristicilor lui obiective. Reclama a devenit echivalenta cu o stire, ambele reprezintand aceeasi substanta vizuala, scrisa, fonica si mitica, iar prin modul in care folosesc toate mijloacele de comunicare, emit naturalete si suscita curiozitatea. Cei care lucreaza in publicitate sunt numiti "operatori mitici" deoarece ei pun in scena si regizeaza obiectul sau evenimentul, il reinterpreteaza sau il construiesc in mod deliberat. 
,,Arta publicitara consta mai ales in a inventa modalitati de prezentare convingatoare, care nu sunt nici adevarate, nici false" (Boorstin). Astfel ca, oamenii de publicitate practica arta de a face ca lucrurile sa devina adevarate afirmand ca ele chiar sunt astfel. Prin intermediul publicitatii, obiectul devine evenimentul real al vietii cotidiene in urma adeziunii consumatorului la discursul ei. Publicitatea mizeaza pe discursul tautologic cu ajutorul caruia sintagmele publicitare nu explica, nu propun un sens, nu sunt nici adevarate si nici false, ci elimina sensul si dovada, inlocuite cu un indicativ fara propozitii, repetitiv. Aceasta discurs tautologic cauta sa
induca repetitia tautologica prin eveniment. (Baudrillard, 2008)
Brandul
Imaginea brandului este perceputa de consumator prin anumite semne, adica elemente ce ii permit sa recunoasca o marca si sa reproduca o imagine, fiind construita pe baza asocierilor de brand si atitudinilor consumatorului. De aceea, perceptia imaginii de brand a fost considerata o componenta a echitatii brandului. 
Publicitatea ii permite brandului sa vehiculeze imaginea despre sine dorita, deci este un element purtator al imaginii de brand, care se masoara prin ratinguri generale si ratinguri ale atributelor (Miller si Berry, 1998).
In cazul personalitatatii de brand , anumite trasaturi umane ii sunt asociate unui brand si sunt evidentiate pe o scala ce cuprinde cinci dimensiuni esentiale: ,,sinceritatea - onest, folositor, vesel, exuberanta - indraznet, imaginativ, in pas cu moda, competenta - demn de incredere, inteligent, plin de succes, rafinament - incantator, stilat, furitatea - puternic, dur" (Aaker J., 1997).
Brandurile devin iconice cand joaca rolul de mituri identitare. Acestea au la baza elementele de marca ale brandului, si anume numele, logo-ul si elementele de design. Cand brandul devine un simbol, o intruchipare materiala a mitului, acesta confera valoare identitara consumatorilor. 
Majoritatea brandurilor iconice se construiesc prin mass-media, in special prin televiziune si prin publicitate. Publicitatea poate genera piete noi pentru un brand, poate revitaliza un brand aflat in declin, poate schimba comportamentul consumatorului si poate genera cresteri rapide de vanzari.(Dinnie, 2008).

Fisiere în arhivă (1):

 Campanii publicitare in audiovizual cu prilejul sarbatorilor.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  Aaker, J. L. (1997). Dimensions of Brand Personality. Journal of Marketing Research, 34(3), 1997
-  Baudrillard, Jean, Societatea de consum. Mituri si structuri, Bucuresti, Editura Comunicare.ro, 2008
-  Dinnie, K. (2008). Nation Branding. Oxford: Elsevier.
-  Miller, S., Berry, L. (1998). Brand Salience versus Brand Image: Two Theories of Advertising Effectiveness. Journal of Advertising Research, September-October
-  Stavre, Ion, Comunicare audiovizuala, Bucuresti, Editura Tritonic, 2011