Consumul de Droguri

Consumul de droguri

Drogurile sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care acționează prin grăbirea, încetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ.

Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast food, de droguri asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependență se numește dependență psihică; dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl intalnim în rândul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gîndirea, şi/sau starea de conştienţă modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.

Consumul abuziv al unei astfel de substanţe poate provoca mai multe tipuri de tulburări:

1. Fizice - atunci când, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dăunează organismului persoanei care le consumă. Ex: consumul regulat de tutun poate cauza bronşite cronice.

2. Psihologice - atunci când au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale cauzate de abuzul de alcool.

Dependenţa de droguri - reprezintă nevoia continuă şi imperioasă de administrare a drogului pentru a produce anumite senzaţii dorite sau pentru a împiedica instalarea unor efecte dureroase atunci când nu mai este luat. Neadministrarea regulată a drogului este asociată cu o stare de rău general.

Toleranţa - reprezintă proprietatea organismului uman de a se adapta la substanţe străine administrate – droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinţa de a lua doze cât mai mari pentru a obţine aceleaşi efecte.

Sevrajul - desemnează totalitatea simptomelor fizice şi psihice care apar atunci când persoana este privată de substanţa de care a devenit dependentă.

Cele mai cunoscute tipuri de droguri:

-Cocaina - forma de bază este crack-ul, care se prezintă ca nişte cristale bej sau brune; rafinată, este o pudră albă. Cum se consumă: prizată, fumată (crack-ul este fumat în pipe de sticlă), injectată. Unii folosesc combinaţia cocaină (praf sau crack) + heroină, combinaţie care se numeşte speedball şi este extrem de periculoasă. Durata extazului: între 15 şi 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profundă, de irascibilitate, agitaţie, oboseală mentală şi de o mare dorinţă pentru o altă doză. Cum arată un tânăr sub influenţa cocainei: are pupilele dilatate, îi curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine şi nu are poftă de mâncare. Efecte pe termen scurt: creşterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţă, instabilitate, panică, senzaţia de persecuţie; imediat după doză, dureri de cap de circa o ora, tremurături, senzaţie de cald/rece, cateva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinaţii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenţă psihică.