Paradoxurile Tehnologiilor de Comunicare

Extras din proiect Cum descarc?

"in loc de a lasa sa ne creasca la varful degetului o glanda care secreta cerneala , cu ajutorul careia sa scriem,noi am creat condeiul. In aceasta consta deosebirea omului fata de animal".(K. Popper)
Functiile specific umane ale limbajului, care fac posibila cunoasterea obiectiva, au o baza ereditara foarte specializata si specific la om. Evolutia omului i-a dat acestuia ceva caracteristic si profund uman - un instinct, fundamentat genetic, de a acumula prin imitatie un limbaj specific uman apt sa se constituie in purtator al cunoasterii obiective. Pe de alta parte, nici un limbaj particular nu este ereditar; toate limbajele si toate gramaticile au un caracter traditional. Insa impulsul, nevoia, scopul si aptitudinea sau indemanarea necesare invatarii unei gramatici sunt ereditare: noi mostenim numai potentialitatea. (K. Popper).
Nimeni nu poate preciza cand a aparut nemultumirea omului vis-a-vis de aceasta neputinta a sa, dar se stie ca focul a fost primul mijloc artificial de comunicare, iar utilizarea lui a condus la crearea primului sistem artificial de codificare-decodificare a mesajelor.
Prima proteza functionala inventata de om pentru transmiterea mesajelor a fost telegraful optic, al abatelui Claude Chappe, cu ajutorul caruia a fost transmis, la 15 august 1794, primul mesaj telegrafic, ce anunta recucerirea localitatii Le Quenay, in timpul razboiului dintre Franta revolutionara si coalitia interventionista a Angliei, Olandei, Austriei, Prusiei si Spaniei (Dinu, 1997).
Astazi, dezvoltarea celor mai performante mijloace de comunicare are loc tot in cadrul programelor militare. Se pare ca, din acest punct de vedere, omenirea n-a evoluat prea mult.
Dupa telegraful optic al lui Chappe, au urmat, exploziv, telegraful electric si alfabetul morse (la 27 mai 1844, prima telegram electric anunta alegerea presedintelui american J. Polke), telefonul (la 10 martie 1876, la Boston, are loc prima convorbire telefonica), radioul (in anul 1900 au fost instalate primele statii de emisie-receptie la bordul vaselor de pasageri, iar in 1920, la Pittsburgh, intra in functiune primul post de radio), televiziunea (in 1936, Marea Britanie a devenit prima tara din lume ce avea un serviciu regulat de televiziune; in 1938 a gazduit si prima demonstratie publica de televiziune in culori (Dinu, 1997). 
Satelitul Telstar, plasat pe orbita la 16 iulie 1962, a fost primul semn pentru extraterestrii ca oamenilor nu le mai ajunge Pamantul.
Explozia dezvoltarii calculatoarelor si super sofisticarea satelitilor de telecomunicatii au schimbat definitiv o buna parte a lumii. Comunicarea imediata a luat intr-atat de mult locul comunicarii fata in fata, iar omul a devenit intr-atat de dependent de protezele sale, incat cei mai sceptici il si vad condamnat la autodistrugere. Societatea numita informationala(unii ii spun deja a cunoasterii) este privita si evaluata de creatorii ei de-a lungul unei scale largi care se intinde de la"monstruos" (sau creatoare de monstri umani) pana la "divin" (sau creatoare de oameni perfecti, adica tot un soi de monstri, ar putea spune carcotasii de meserie).
Primele efecte vizibile, asteptate de altfel de catre inventatori, sunt eliminarea distantelor fizice, cresterea vitezei de reactie la o suma mai mare de stimuli indirecti, realizarea de mari economii de timp, de efort si de bani, o mai atenta structurare a mesajelor, cresterea capacitatii de stocare a ideilor, cresterea spectaculoasa a numarului de interlocutori/unitate de timp, diminuarea riscurilor induse de expunerea la intemperii. Lista poate fi mai lunga de atat. Experienta fiecaruia dintre noi aduce dovezi coplesitoare in favoarea beneficiilor aduse de aceste instrumente. Rapoartele companiilor confirm aceeasi imagine a tehnologiilor aducatoare de sporuri de profitabilitate, de deschidere facila pe noi piete altfel inaccesibile, de acces aproape nelimitat si aproape instantaneu la mintile luminate de pe intreg Pamantul. Nicicand, in istoria omenirii, comunicarea nu a mai avut asemenea spatii largi de desf asurare.
Dar, pe de alta parte, efectele pe care aceste proteze le au asupra procesului de comunicare nu tin doar de performantele lor tehnice. Mai mult chiar, performantele tehnice in sine nu au nici o valoare. Ele pot capata valoare (pozitiva sau negativa) numai prin raportare la utilizatori umani. Asadar, infrastructura tehnologica nu poate fi disociata de ,,infrastructura" umana 
Shulman, Penman si Sless definesc infrastructura tehnologica atribuindu-i masinile (deci, inclusiv telefonul, faxul, retroproiectorul, calculatorul, aparatele radio-tv etc.) si tehnologia informatica. Ea serveste interese tehnice, prin aplicarea rationalitatii stiintifice. Infrastructura umana este definita prin elementele culturale, adica prin limbaje, prin obisnuinte (sau rutine), prin practici comune, prin moduri de organizare social.


Fisiere in arhiva (1):

  • Paradoxurile Tehnologiilor de Comunicare.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!