Citadela

Privind citadela ca o artÎ de spatii creatoare si forme,utilizând masa careia îi reprezinta formele în spatiu prin intermediul luminii observam ca dubla substanta a citadelei este corpul,spatiul,plinul si golul.

Definind citadela ca fortareata a unui oras ce serveste ca rezistenta,regasim în aceasta cetate mareata puterea de aparare.

În citadela ca simbol spatiul se pierde în corp iar corpul asemenea unui perete învinge spatiul,se pierde în culoare si lumina.Calea duce de la lumina spre întuneric,de la deschis spre închis,de la larg la îngust,de la profan spre sacru.

Fiecare îsi cladeste citadela spatiului interior.Organizarea subtilitatii spatiale e greu de descifrat,astfel apartinem unui orizont spatial,un spatiu matrice caracteristic culturii spiritului.Citadela reprezinta centrul lumii în cuprinsul ei întâlnim zone personale,sociale,publice.Traim în universul citadelei si axele sale spirituale alcatuiesc structuri cosmice.

Un ritual compus din pasiune,soare,este ea ciatdela ce îsi gaseste identificarea în toate civilizatiile.Unirea între înauntru si afara se creeaza prin spatiul întreg al citadelei.

Transpunerea citadelei din realitate în întregime are loc prin stilizari,transformari geometrice care cladesc universul.Simbolul ei este lumea care se identifica cu toate civilizatiile,culturile si religiile.Chevalier explica conceptul fortaretei în dictionarul de simboluri,spunând ca reprezinta eul interior,asemenea pesterii sufletului si locul privilegiat al comunicarii cu absolutul.În Bhagavad –Gita fortareata cu noua porti este imaginea corpului care este închis catre perceptiile exterioare,deci conservÎ concentrarea propriului spirit.

CalÎtoria catre vârful bazei devine punctul spre care suntem aruncati,dincolo de portile fortÎretei noastre proprii.Are loc calÎtoria spre finalul eliberarii a marginilor interioare,sacrificiile oferite sunt spulberate.Citadela exprima inspiratia prin spatiul larg ce-l ofera,este asemenea unei veritabile Mecca ce îti ofera libertatea vizuala, este mereu asemenea unei porti deschise,ce e cuprinsa de istoria fiecÎrei culturi în parte.În aceastÎ citadela a lumii complex structuratÎ spre care urcam si coborâm coridoarele create pentru diseminarea anumitor informatii sub formÎ de litere si cuvinte, începem sÎ cunoastem care sunt formele existentei când de fapt trÎim în ea si ne contopim cu viziunea citadelei,pÎsim încÎperile ei,interactionÎm cu civilizatiile europene.Prin prelungirea fondului antic imperial în centrele din Estul si Nordul Europei,s-au transmis germenii umanismului medieval,care au transformat fata întregului Occident.

În timp ce Chartrers si Amiens înaltÎ figurile pe fatade,plaseazÎ capitelurile, portalurile, frizele,volumele se umflÎ si se fÎrâmiteazÎ.

Cultura lumii o putem interpreta ca o activitate de organizare a spatiului ,un spatiu conceput de gândirea noastrÎ,modelul mental al realitÎtii, iar realitatea se numeste stiintÎ si filozofie.

Esenta artisticÎ a obiectului înseamna structurarea spatiului,iar clasificarea operelor de artÎ trebuie sa tinÎ seama despre asta.Grafica se bazeaza pe senzatii dinamice.

Domeniul ei este o atitudine fatÎ de lume.Universul e influentat de forma arhitecturala a spatiului.Prin sintetizarea formei spatiului valoarea cognitivÎ creste. Analizând stilul gotic ce face trecerea de la spatiul obiect la spatiul continÎtor al Renasterii ,adâncimea spatiului e exploratÎ de navele gotice.Materia se pierde în spatiul architectural.Stiinta anamorfozelor si iluziilor obtinute prin fenomenul de oglindire îsi dÎ toatÎ mÎsura(Baudelaire).

Perceptiile simultane a interiorului si exteriorului corespund golurilor si plinurilor.Spatiile utopice,vÎzute din interiorul lor ajung sÎ fie reprezentate sub forma perspectivei descendente,îndepÎrtata în timp.

Citadela este clÎdita în inima omului.ExistÎ un timp al creatiei,dar exista si un altul pentru ceea ce creezi.ExistÎ un timp pentru fulgerul vinetiu,ce rupe stavilile cerului ,dar existÎ si un altul pentru rezervoarele în care se vor aduna apele dezlantuite.Si ca o citadelÎ a lumii observam cel mai ales catedrala realizatÎ în stil gotic Notre Dame din Paris,turnul Eiffel,Tower Bridge,palatul din Kremlin din Moscova,faimosul Colloseum din Roma,Turnul înclinat din Pisa.