Încercarea de compesiune

Compresibilitatea pamanturilor reprezinta proprietatea acestora de a se deforma sub actiunea unor solicitari de presiune devenind mai indesate, mai compacte.

Studiul compresibilitatii permite stabilirea ecuatiilor fizice ale pamanturilor, a indicilor proprietatilor mecanice si prin acestea , determinarea starilor de tensiune si respective tasarea la un moment dat sau finala.

Deformarea pamanturilor este cauzata de reducerea porozitatii, datorata reduceri volumului de gaz si respectiv de apa , volumul scheletului ramanand constant.. Reducerea volumului degaze si apa din porii pamantului este posibila prin migrarea lor spre zonele cu presiuni mai scazute. Imposibilitatea filtrarii apei in pori ar atrage dupa sine si imposibilitataea deformarii scheletului solid al pamantului, mai mult decat deformarea corespunzatoare a volumului degaze.

Miscorare volumului pri reducerea porozitatii probei sub actiunea presiunii (P) este determinnata in general de:

• Deplasari reciproce ale particulelor, ca urmare a depasirii fortelor de legatura de la contactele intergranulare;

• Eliminarea apei si a gazelor din pori prin gradientii de presiune indusi in masa fluidelor, prin variatii relative a volumului aparent al solului;

• Miscorarea grosimii peliculelor de apa adsorbita, deformarea particolelor solide;

• Rupturi ale particulelor solide prin incovoiere, struvire sau forfecarea unor particule.

Masura in carea acesti factori concura la deformarea pamantului, depinde de tipul lor de structura .

Astfel in cazul pamanturilor cu structura grauntoasa(rigida) de tipul nisipurilor, pietrisurilor la care granulele reazama unele pe altele, presiunea exterioara determina aparitia unor presiuni la contactele dintre particule care poate provoca rearanjarea lor si uneori chiar la strivirea si forfecarea unor particule.

Apa se gaseste in golurile interparticulare , nu are influenta semnificative asupra procesului de deformare, datorita permeabilitatii mari a acestor pamanturi ce face ca migrarea apei sa se faca in timp scurt de la aplicarea incarcarii.

Ca urmare, deformatiile acestor pamanturi prin comprimarea probelor de laborator se amortizeaza in cateva minute de la aplicarea sarcinii.

Revenirile elastice dupa descarcarea probei sunt cauzate in principal de deformarea particulelor solide ca urmare a presiunilor ce le revin.

In cazul pamanturilor argiloase cu structura in fulgi, numite si pamanturi cu structura elastica, caracterizate prin particule cu forma plata si aciculara avand lugimi de ordinul 0,001mm si grosimi de 0,0001mm, inconjurate de un complex de adsorbtie cu grosimi de 0,25-0,5 microni, presiunile anterioare nu mai sunt preluate prin reactiuni la contactele integranulare, deoarece particulele nu reazema direct unele pe altele, ci prin intermediul invelisurilor de apa adsorbita.

In cazul probelor saturate(intregul volum de goluri ocupat de apa) deformabilitataea structurii constituita din particulele si invelisurile de apa adsorbita corespunzatoare nu este posibila decat in masura eliminarii apei di pori, eliminarea care datorita proprietatii vascoase ale apei si barierelor create de meniscurile apei adsorbite se face intr-un interval de timp relativ mare, aparand astfel un decalaj de timp important intre aplicarea incarcarii si inregistrarea deformatiei maxime.