Proiectarea programului de construcție al unei sonde în foraj pe structura Boldesti

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul 1: Geologia structurii .
-  1.1.Situarea geografica a structurii ;
-  1.2.Stratigrafia si tectonica ;
-  1.3. Dificultati de foraj ;
-  1.4.Variatia gradientilor presiunii din pori,presiunii din fluidul de foraj si presiunii de fisurare in functie de adancime ;
Capitolul 2: Stabilirea programului de tubare.
-  2.1.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj ;
-  2.2.Stabilirea adancimilor de fixare ale coloanelor de tubare ;
Capitolul 3: Fluide de foraj .
-  3.1.Tipurile de fluide de foraj pentru fiecare interval forat ;
-  3.2.Proprietatile fluidelor de foraj ; 
-  3.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj ;
-  3.4.Calculul cantitatilor de materiale necesare prepararii si pomparii fluidelor de foraj ;
Capitolul 4: Garnitura de foraj.
-  4.1.Stabilirea diametrelor si lungimilor prajinilor ;
-  4.2.Calculul de rezistenta al garniturii de foraj pentru intervalul corespunzator coloanei de exploatare;
Capitolul 5: Tubarea sondei.
-  5.1.Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj ;
-  5.2.Calculul de rezistenta al coloanei intermediare ;
-  5.3.Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare ;
Capitolul 6: Cimentarea coloanelor.
-  6.1.Cimentarea coloanei de ancoraj ;
-  6.2.Cimentarea coloanei intermediare ;
-  6.3.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent .

Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL 1
1.GEOLOGIA SRUCTURII
1.1.Caracteristicile zacamantului Sarmatian-Boldesti
Zacamantul de pe strucutura Boldesti are in flancul sudic zacaminte de titei fara cap primar de gaze pentru Sarmatian. El este constituit dintr-o stiva de nisipuri cu o mare variatie de facies, atat pe plan vertical, cat si in plan orizontal.
-Tipul zacamantului este stratiform ecranat tectonic
-Grosimea totala a stratului este de 560m
-Porozitatea este de 20%
-Saturatia in apa este initiala de 27%
-Presiunea initiala este de 230-270atm
-Presiunea medie actuala este de 90atm
Sarmatianul de pe flancul sudic Boldesti a fost pus in exploatare in anul 1950.
Incepand cu anul 1953, in scopul mentinerii presiunii zacamantului s-a initiat un proces de injectie de apa extracontural.
Structura Boldesti reprezinta un anticlinal cu axa mare de 12 km si axa mica de 2,5km.
Face parte din zona de molasa(Mio-Pliocen) si este incadrata in structura Podenii Vechi la nord, Tintea-Bacoi la vest, Urlati-Malu Rosu la Est si Bucov la sud.
Un primu ciclu de sedimentare s-a incheiat in Sarmatianul timpuriu. In felul acesta a luat nastere o molasa superioara care acopera transgresiv formatiuni mai vechi si urma Sariajului Moldavic. Asada, in ansamblul molasei carpatice se poate vorbi de o molasa inferioara de varsta Miocen-Sarmatioan timpuriu si o molasa superioara de varsta Sarmato-Pliocena.
1.2.Dificultati in foraj semnal
1.2.1.Consideratii litografice si structurale
Strucutra Boldesti se incadreaza in zona miopliocena a depresiunii din fata Carpatilor Orientali, fiind situata in extremitatea estica a aliniamentului cutelor diapire subcarpatice prin diapirism pution mai accentuat.
Intrucat strcutra Boldesti a constituit obiectul unor numeroase documentatii in care geologia structurala a fost in detaliu prezentata, in cele ce urmeaza se va prezenta pe scurt coloana stratigrafica ce alcatuiesste structura.
Sedimentele care intra in alcatuirea structurii apartin Miocenului reprezentat prin Sarmatian si Pliocen care eeste dispus discordant peste Sarmatian si reprezentat prin ciclul sau complet de sediment alcatuit din Meotin, Dacian, si Levantin.
Sarmatianul are o dezvoltare in facies predominant marnos in baza, extins pe grosime ce variaza in jurul valorii de 100m.Acestea trec treptat la partea superioara intr-un facies predominant nisipos,grezos cu o grosime intre 400-500m.
Meotianul constituie ce de-al doilea obiectiv productiv al structurii, are o arie mai mare de dezvoltare, fiind productiv atat in flancul nordic,cat si in cel sudic. Este dezvoltat in facies predominant nisipos, cu intercalatii subtiri de marne nisipoase si treceri gradate de la nisipuri grezoase la gresii nisipoase si invers si are o grosime de circa 300m,cuprinzand trei complexe productive cunoscute de jos in sus sub numele de Mi, Mintermediar,Mn si productiv de gaze alaturi de Sarmatian.
Pontianul- dispus in continuitate de sedimentare peste Meotian,este dezvoltat intr-un facies predominant marnos, depozitele sale fiind alcatuite din marne nisipoase si slab nisipoase,compacte,marne argiloase si argiloase grezoase.
Dacianul-Prezinta alcatuirea de nisipuri marnoase cu bob grosier, mijlociu si fin, nisipuri calcaroase cu intercalatii de marne nisipoase,slab nisipoase si argile nisipoase, toata aceasta serie de sedimentare alcatuieste un complex in intreaga sa dezvoltare. La partea superioara se dezvolta o serie alcatuita din nisipuri grosiere si pietrisuri fine, atribuite Levantinului, de care este greu de separat ca urmarea unui facies asemanator in zona lor de separare. Are o grosime de circa 300m si este productiv de gaze.
Levantinul- in partea inferioara este format din marne argiloase si marne cu intercalatii de nisipuri, gresii cu intercalatii de marne ce suporta o stiva de nisipuri grosiere si pietrisuri. Grosimea lui variaza intre 1000-2500m. In nisipurile situate deasupra marnelor bazale sunt acumulari de petrol.
Se estimeaza ca vor fii interceptate urmatoarele limite geologice:
-Dacian/Pontian 900m
-Pontian/Meotian 2020m
-Meotian/Sarmatian 2600m
1.2.2. Agenti Contaminanti pentru fluidul de foraj 
Traversarea formatiunilor marnoase si argiloase fac ca fluidul de foraj sa inglobeaza in masa lui o cantitate de solide peste limita normala.
De aceea se va acorda o atentie deosebita eliminarii solidelor la trecerea fluidului de foraj prin sistemul de curatire mecanica. 
1.2.3.Gradientii de presiune si fisurare
Analiza si interpretarea complexa a informatiilor obtinute pe structura Boldesti si a lucarilor de cercetare geologica(datele diagrafiilor geologice de sonda,datele obtinute la probele de productie si datele din timpul forajului),in special la sondele de corelare au permis evaluarea gradientilor de presiune si fisurare, in functie de adancime,pentru succesiunea litografica estimata a fii intalnita la sonda proiectata.

Fisiere în arhivă (1):

 Proiectarea programului de constructie al unei sonde in foraj pe structura Boldesti.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?