Analiza pe instituția publică RATBV

PREZENTARE GENERALĂ A RATBV

Transportul urban de persoane constituie o activitate cu un pronunţat caracter social – acesta prin definiţie necreând bunuri materiale sau produse noi, ci efecte utile pentru societate, cu profunde implicaţii asupra colectivităţii. Prin specificul ei, această prestaţie este una din comportamentele esenţiale ale funcţiunilor oraşului, care asigură unitatea si coerenţa activităţii sale economice şi sociale printr-un cadru organizat (trasee fixe, grafice de mers, tarife prestabilite ).

Caracteristica principală a transportului urban este reprezentată de necesitatea realizării unei oferte optime în momentul apariţiei cererii şi trebuie astfel organizat încât să asigure preluarea acesteia (efectuarea călătoriilor ), cu un grad corespunzător de siguranţă şi confort .

Transportul urban de călători într-un mare oraş, ca Braşovul este complex şi se desfăşoară în condiţii caracterizate, în principal, prin:

- solicitări intense de scurtă durată

- grad de încărcare variabil în spaţiu şi timp

- necesitatea încadrării în traficul rutier general

- trecerea prin numeroase puncte de conflict

- apariţia unor factori perturbatori independenţi de organizarea sa

Calitatea unei călătorii – ca produs efectiv al acestei activităţi – depinde de o mulţime de factori, cei mai importanţi fiind: confortul, durata, siguranţa, regularitatea şi ritmicitatea circulaţiei. Realizarea acestui deziderat presupune asigurarea unei capacităţi suficiente, accesibilitate uşoară, timp minim pentru drumul origine-destinaţie, siguranţa realizării prestaţiei pe orice fel de vreme, confort rezonabil, facilităţi, minim de efecte negative pentru liniştea locuitorilor şi mediul înconjurător, toate la un preţ convenabil.

Din acest motiv, rentabilitatea transportului urban este o caracteristică relativă, acesta trebuind apreciat în principal prin efectele utile pe care le produce în întreaga viaţă a oraşului, subvenţionarea activităţii de transport fiind un element indispensabil pentru dezvoltarea, diversificarea, creşterea calităţii şi echilibrul financiar. De fapt, în toate marile oraşe ale lumii se acordă de la bugetul statului, municipalitate, companii, sindicate, etc. subvenţii, întreprinderilor de transport urban, în sume ce pot ajunge pană la 80% din cheltuielile totale .

În ultimii ani, în oraşele din Romania, deci şi în Braşov, numărul autoturismelor proprietate particulară a crescut foarte mult astfel încât spaţial urban, nepregătit pentru acest fenomen, devine teatrul unui conflict dramatic între folosirea individuală a autoturismelor şi interesul colectiv. Se înmulţesc locurile de parcare, unele străzi au devenit garaje, chiar şi străzile mai mari devin supraaglomerate în cea mai mare parte a zilei. Se estimează de specialişti că transportul individual provoacă pierderi de timp de cca. 20% pentru călători. Un număr de 100 de pasageri în autoturisme ocupă de 13 ori mai mult spaţiu stradal decât 100 de pasageri aflaţi într-un mijloc de transport în comun, fără a vorbi de poluarea chimică produsă, care este, de asemenea, de câteva ori mai mare, de necesitatea înfiinţării unor parcări, de distrugere de zone verzi etc.

Aceste aspecte conduc la ideea că un transport public urban bine pus la punct ar atrage o parte din pasagerii care folosesc în prezent autoturismul proprietate personală, ceea c e-ar influenţa direct traficul pe străzile oraşului, în sensul scăderii acestuia, reducerii locurilor de parcare, reducerii blocajelor în anumite intersecţii ş.a.m.d.

Ridicarea calităţii serviciului de transport public în comun de călători este, deci, principala cale de raţionalizare a utilizării eficiente a mijloacelor de transport existente în prezent. Stimularea folosirii transportului în comun de călători constituie principala condiţie pentru păstrarea calităţii şi mediului înconjurător în municipiul Braşov .

2. ISTORIC RATBV

1830-1840 Apar în Braşov primele mijloace de transport public interior. Mai întâi au fost birjele şi trăsurile cu unul sau doi cai, construite solid de meseriaşii saşi, capitonate cu pluş roşu, care aşteptau clienţii în Piaţa Sfatului. Puteau transporta 1-4 călători cu bagajele lor, spre cele patru zone ale oraşului: Cetate, Şchei, Blumăna şi Braşovul.

1846-1866 Se construieşte “Drumul Braşovului”, tronsonul Câmpina-Braşov.

1848 Primul transport public exterior la Braşov. Franz Körner din Braşov pune în circulaţie o cursă rapidă pe distanţa Braşov-Bucureşti. A fost cea dintâi “grabnică trăsură”care a trecut peste Munţii Carpaţi.

1856-1859 Se deschide linia de diligenţe a lui Körner pentru transport de persoane pe relaţia Braşov – Bucureşti - Giurgiu. Diligenţele plecau săptămânal şi puteau transporta 8-10 călători cu bagajele lor.

1864-1867 Se construieşte drumul de la Braşov la Rupea.

1890-1895 Se deschid la Braşov primele linii publice de transport care folosesc renumitul Dilijant a lui Sani – trăsurile de Landau, “mari cât nişte corăbii”, aşa cum spunea presa vremii. Ele plecau zilnic de la Braşov spre: Săcele, Zizin şi Bran. Preţul unui bilet era de 5 florini.

1892-1900 La 7 martie 1892 a fost inaugurată prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu-Satulung, în lungime de 17 km, care a făcut legătura între Municipiul Braşov şi cele şapte sate, ce constituie astăzi Municipiul Săcele. Construită cu capital privat, între anii 1890-1892, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov - Trei Scaune, linia de transport public a funcţionat până în anul 1960 când, din cauza modernizării circulaţiei urbane, a fost desfiinţată.