Contabilitatea Mărfurilor și Ambalajelor

CAP I.: ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR

I.1.: Notiuni generale privind stocurile

I.1.1.: Definirea notiunii de stocuri

Stocurile reprezinta materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vândute în situatia când au stare de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si procesul si productia în curs de executie.

Stocurile reprezinta o componenta a activelor circulante ale unei societati comerciale, care sunt detinute în scopul vânzarii sau pentru procesul de productie sau prestarea de servicii.

I.1.2.: Clasificarea stocurilor

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa în stocuri si în productia în curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 Stocurile aplicata începând cu anul 1976 si revizuita în anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie ale acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport  aprovizionare. Stocurile pot fi:

- Bunuri achizitionate în scopul revânzarii sau orice alta achizitie în acest scop;

- Bunuri finite sau în curs de executie fabricate de întreprindere;

- Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie;

- Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut înca venitul aferent, în cazul prestarilor de serviciu.

Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile pot fi stocuri aflate în gestiunea unitatii patrimoniale si care fac parte din patrimoniul propriu si stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniu.

Stocurile care fac parte din patrimoniul propriu se gasesc fie depozitate în spatiile proprii (depozite, magazii, magazine, locuri de productie etc.), fie aflate la terti (materii si materiale aflate la terti, produse aflate la terti , marfuri în custodie sau consignatie la terti etc.).

Stocurile aflate în gestiune dar care nu fac parte din patrimoniu se refera la stocurile primite spre prelucrare, în custodie sau în cosignatie si se înregistreaza în conturi extrapatrimoniale ( în afara bilantului).

I.1.3.: Structura stocurilor

1) Materii prime: participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea initiala, fie transformata.

2) Materiale consumabile: cuprind materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile. Acestea participa indirect sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, în produsul finit.

3) Produsele, reprezentate de :

- semifabricate : sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si care trec în procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau le livreaza tertilor;

- produse finite : adica produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si care nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul unitatii patrimoniale, expediate direct clientilor;

- produse reziduale : sunt bunuri economice care au rezultat în urma procesului de productie sub forma rebuturilor sau deseurilor;