Cuprins
- Capitolul 1- ELEMENTE CONCEPTUALE: RISCUL, DEFINIREA LUI, CATEGORII DE RISCURI. 3
- 1.1 Delimitări conceptuale privind riscul în domeniul bancar. 3
- 1.1.1 Scurt istoric. 3
- 1.1.2 Definirea riscului bancar. 4
- 1.1.3 Tipologia riscurilor bancare. 4
- 1.2 Definirea riscului de țară. 7
- Capitolul 2 – ANALIZA RISCULUI PE BAZA UNOR INDICATORI.10
- 2.1 Prezentarea indicatorilor din literatura de specialitate utilizată pentru analiza
- riscului de țară .10
- 2.1.1 Situația economică . 10
- 2.1.2 Situația politică . 13
- 2.2 Studiu de caz. 16
- Capitolul 3 – METODE ȘI TEHNICI DE EVALUARE A RISCULUI DE ȚARĂ .19
- 3.1 Prezentarea tehnicilor și metodelor utilizate pentru evaluarea riscului de țară . 19
- 3.1.1 Sisteme formale de evaluare a riscului de țară . 19
- 3.1.2 Sisteme statistice de evaluare a riscului de țară. 25
- 3.1.3 Analiza pe bază de șcenarii. 26
- 3.1.4 Studiile de țară. 27
- 3.2 Studiu de caz.28
- Capitolul 4 – POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A EVALUĂRII RISCULUI DE ȚARĂ . 31
- Bibliografie. 33
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
ELEMENTE CONCEPTUALE: RISCUL, DEFINIREA LUI, CATEGORII DE RISCURI
1.1 Delimitări conceptuale privind riscul în domeniul bancar.
1.1.1 Scurt istoric
Caracteristica lumii contemporane este incertitudinea. Mediul monetar, cel economic, și financiar-bancar sunt tot timpul expuse unei concurenţe înverșunate. Astăzi ,băncile sunt văzute de către specialiști, şi nu numai, ca fiind acele instituţii care administrează riscul. Această caracterizare dată băncilor se datorează în special faptului că orice operaţiune financiar-bancară pe piaţa internă şi internaţională este supusă acţiunii unui ansamblu de factori de risc independenţi.
Până la începutul anilor ’80 comunitatea financiar-bancară privea unilateral problema riscului numai din punct de vedere al creditului. Gestionarea riscurilor bancare se reducea la riscul de creditare, acest lucru fiind posibil datorită stabilităţii relative a sistemului financiar. Această stabilitate caracteristică acelor ani era posibilă în primul rând datorită existenţei şi funcţionării sistemului monetar internaţional de la Bretton-Woods. Acest mecanism controla fluctuaţiile cursurilor valutare, iar ratele dobânzilor nu variau prea mult tocmai datorită politicilor monetare duse de băncile centrale în conformitate cu interesele imediate ale statelor debitoare.
Reglementările monetar-valutare, practicile anticoncurenţiale de tip cartel şi nu în ultimul rând inerţia deponenţilor, limitau în acea perioada concurenţa pe piaţa depozitelor bancare generând o relativă stabilitate a ratelor dobânzilor. La sfârşitul anilor ’70 situaţia se schimbă. Explozia preţului petrolului şi dependenţa crescândă a statelor occidentale de sursele de materii prime din Orient au generat un proces inflaţionist care a dus la fluctuaţii mari ale ratelor nominale ale dobânzilor. În acelaşi timp, prin abolirea sistemului de la Bretton-Woods, volatilitatea cursurilor valutare creşte, acestea devenind factori importanţi de stabilire a performanţelor globale ale societăţilor bancare. Mediul concurenţial a fost şi el supus unor schimbări datorită în special suprimării controlului asupra transferurilor internaţionale de capital şi modificării structurii costurilor bancare. Toţi aceşti factori i-au determinat atât pe specialişti cât şi pe practicieni, să recunoască existenţa unei multitudini de factori de risc (riscul lichidităţii, riscul de capital, riscul ratelor dobânzilor, riscul valutar, riscul tranzacţiei, riscul de afacere etc).
1.1.2 Definirea riscului bancar
În sensul larg al cuvântului ,, riscul se poate defini ca fiind un pericol eventual, mai mult sau mai puţin previzibil” .
Dicţionarele englezeşti menţionează definiţia standard acceptată lingvistic: riscul reprezintă “probabilitatea producerii unui eveniment cu rezultate adverse pentru subiect”.
Teoria financiară modernă aduce însă nuanţări acestei definiţii, considerând că nu trebuie pus semnul de echivalenţă între probabilitate şi risc: probabilitatea constituie de fapt unitatea de măsură a riscului şi mijloc de cuantificare pentru acesta.
Definiţia care ilustrează cel mai cuprinzător riscul aparţine lucrării “Băncile – Mică Enciclopedie” publicată de Editura Expert în 1998, în care autorii ( Costin Kiriţescu şi Emilian Dobrescu) definesc riscul într-o afacere ca “eveniment viitor şi probabil a cărei producere ar putea provoca anumite pierderi”.
Din punct de vedere matematic, definiţia de mai sus poate fi formalizată astfel:
n
Σ(CFi – CFavg)2
i=1
Deviația standard =.
n-1
unde: CFi = cash flow la perioada i
CFavg = cash flow mediu
- cash flow - exprimă intrările şi ieşirile de “cash” şi “cash equivalent”;
- cash - cuprinde numerarul şi depozitele la vedere;
- cash equivalent - cuprinde plasamentele pe termen scurt, investiţiile cu grad de transformare înaltă în numerar şi care nu sunt supuse devalorizării.
Bibliografie
1. Bențe, C., (2012), Gestiunea și contabilitatea instituțiilor de credit. Suport de curs, Editura Universității din Oradea, Oradea
2. Dudian, Monica (1999), Evaluarea riscului de țară, Editura All Beck, București
3. Dedu, V., (2008), Gestiune și audit bancar, Editura Economică, București
4. Kiriţescu, C., Dobrescu, E., (1998), Băncile – Mică Enciclopedie, Editura Expert, București
5. Nițu, I., (2000), Managementul riscului bancar, Editura Expert, București
6. Popescu, I., Bârsan-Pipu, N., (2003), Managementul riscului. Concept. Metode. Aplicații, Editura Universității „Transilvania”, Brașov
7. xxxx Dicţionarul enciclopedic ilustrat, (1999), Editura Cartier
8. xxxx Dicționar explicativ al limbii romane, (1995), Editura Vlad&Vlad, Craiova
9. BNR, Buletin lunar, ianuarie 2012
Preview document
Conținut arhivă zip
- Riscul de Tara.docx