Decalogul - legea lui Dumnezeu

Cuprins proiect Cum descarc?

Abrevieri /4
Argument / 5 
Introducere / 6
I. Decalogul, Lege Morala Universala si Permanenta / 8
1. Decalogul- esenta Vechiului Testament / 8
2. Impartirea Decalogului / 11
II. Decalogul si Noul Testament / 12
1. Raportul dintre invataturile celor doua Testamente / 12
2. Viata familiala dupa Decalog / 14
III. Legea morala a Vechiului Testament / 17
1. Legea divina ca reper principial / 18
2. Decalogul sau cele zece porunci / 20
3. Semnificatia porucilor de pe Muntele Sinai / 21
Concluzii / 29
Bibliografie / 30

Extras din proiect Cum descarc?

Abrevieri
EIBMBOR -  Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;
EIBMO -  Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa;
cf. -  compara/confrunta;
ibidem -  acelasi autor si aceasi opera;
idem -  acelasi autor;
nr. -  numarul;
op. cit. -  opus citatus (opera citata);
p. -  pagina;
pp. -  paginile.
Argument
Am ales ca tema, Decalogul, deoarece imbratiseaza intreaga viata a poporului, pentru ca educat in scoala Legii, acesta sa se ridice la inaltimea misiunii sale, prin dezvoltarea sentimentului de culpabilitate si raspundere, astfel incat ideea de pacat sa se contureze cat mai clar in cugetul sau, dorinta de mantuire sa sporeasca, iar credinta si speranta intr-un mantuitor sa se intareasca. 
Formulate scurt, clar si precis, poruncile Decalogului descopera omului vointa lui Dumnezeu, vointa care, imprimandu-se cat mai adanc in constiinta omului, trebuie sa-l fereasca de pacat si sa-l determine a se apropia de Dumnezeu prin practica Legii. Iata de ce la poporul lui Israel religiosul s-a impletit atat de mult cu moralul si cu socialul, incat unei inalte conceptii religioase, cum a fost monoteismul biblic, i-a corespuns o conceptie moral-sociala intalnita in acea epoca la celelalte popoare conceptie superioara tuturor conceptiilor existente pana la aparitia crestinismului.
In Biserica crestina, Decalogul isi pastreaza toata vigoarea si importanta in latura credintei si a moralei, formand baza catehismului, care expune invatatura morala crestina in punctele sale principale. Prin aceasta Biserica urmareste sa sadeasca in sufletele credinciosilor convingerea ca cele 10 porunci sunt expresiile voii celei sfinte a lui Dumnezeu, care constituie norma si criteriul faptei morale. 
Fundamentul Decalogului sunt cele patru porunci de la inceput (1-4). Ele dau poruncilor urmatoare (5-10), prin care se fixeaza ordinea familiei si a societatii, o consistenta perpetua, intrucat prin relatia ei cu Dumnezeu, ordinea vietii obstesti este pusa sub pavaza vointei divine. Decalogul fiind partea esentiala a legii naturale are unele puncte comune cu poruncile din capitolul 125 din Cartea mortilor, unul dintre cele mai vechi coduri de legi egiptene, cu prescriptiuni morale, cu unele imne babiloniene, sau cu asa numitul pentalog indian. Decalogul biblic este superior acestor legi de baza, prin fundamentarea religioasa si prin formularea poruncii a zecea, care pune ingradire poftei cele pacatoase.
Dumnezeu sa imi lumineze mintepentru a pricepe frumusetea teologica a Decalogului si pentru a duce la final aceasta lucrare! 
Introducere
Opera pe care Dumnezeu a infaptuit-o metodic poporului lui Israel, a inceput o data cu incheierea legamantului pe Muntele Sinai. Aici, departe de neamuri straine si idolatre, Israel primeste o Lege noua si o viata noua. Fundamentul acestei Legi este Decalogul deoarece face parte integranta din Cartea Legamantului (Sefer habberit -  Ies. XX, 22 -  XXIII, 33), in care accentul este pus in special pe normele social-morale.
La poalele Muntelui Sinai, Israel, pregatit trupeste si sufleteste, asteapta incheierea legamantului, prin Moise care urcase pe munte. Dumnezeu incheie cu Moise noul legamant pentru intregul popor. Drept marturie a incheierii legamantului, Moise primeste din partea lui Dumnezeu doua table de piatra ( huchot haabanim -  Ies. XXIV, 12; XXXI,18; Deut. IX,9-11), pe care fusesera scrise cu degetul lui Dumnezeu (Ies. XXI, 18; Deut. V,22), sub forma de porunci, principiile de baza ce trebuiau sa se imprime in inima poporului asemenea scrierii de pe piatra. In total sunt zece porunci, de unde si denumirea generala de Decalog. Ajungand Moise pe muntele Sinai primeste Tablele Legii de la Dumnezeu care cuprinde invatatura despre virtute in forma cea mai inalta pe care lumea o avea la acea vreme. Dar in timpul celor patruzeci de zile petrecute de Moise cu Dumnezeu poporul a cazut in idolatrie si din acest motiv marele profet, mahnit de ceea ce se intamplase, sparge Tablele Legii. Prin purtarea lui, poporul a impiedicat harul inainte de venirea legiuitorului, fiindca s-a lasat atras de slujirea la idoli. 
Denumirea de Decalog, folosita in limbajul teologic pentru a desemna cele zece porunci revelate de Dumnezeu lui Moise, nu se intalneste in Biblie. Dar ea isi are fundamentul in expresia biblica: Aseret Haddebarim -  cele zece cuvinte ( Ies. XXXIV, 28; Deut. IV, 13; X, 4) si deriva din expresia folosita in textul grecesc al Septuagintei: o? ???? ???o? sau ?? ???? ??u??? . Dupa un sir de ani de pribegie prin pustie Dumnezeu a binevoit sa se descopere din nou prin profetul conducator Moise si sa legifereze voia Sa, sa dea evreilor porunci lamurite care sa le organizeze atat viata lor religioasa, cat si cea civila.

Fisiere în arhivă (1):

 Decalogul - legea lui Dumnezeu.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

I. Sfanta Scriptura
1. Biblia sau Sfanta Scriptura, versiune diortosita dupa Septuaginta; redactata si adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli,Editura Renasterea, Cluj-Napoca, 2009;
2. Biblia sau Sfanta Scriptura, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 2013;
II. Resurse Bibliografice
1. Baudrillart, Andre, Moeurs paiennes-Moeurs chretiennes, vol.I, Paris, 1929;
2. Bogdaproste Gheorghe, Cinstirea aproapelui dupa Decalog, in "Studii Teologice", 1969,nr. 9-10;
3. Chialda, Diac., Asistent, Mircea, Indatoriri moral-sociale dupa Decalog, in "Studii Teologice", 1959, nr. 9-10; 
4. Crelier,H.J., L'Exode in La Sainte Bible avec commentaries,vol.III, Paris, 1902;
5. Felea, Pr. Ilarion, Spre Tabor, vol III, Editura Crigarux, Piatra Neamt, 2008; 
6. Grigore de Nyssa, Sf. Despre viata lui Moise, in vol Scrieri- partea I, Colectia P.S.B. vol 29, Ed. I.B.M.B.O.R. , Bucuresti,1982;
7. Maspero,G., Histoire ancienne, vol. I, Paris, 1895;
8. Mowinckel, D.S., Le Decalogue, Paris, 1927;
9. Origen, Omilii si adnotari la Exod, Editura Polirom, Iasi 2006;
10. Petit, J. A., La Sainte Bible avec commentaire d'apres Dom. Calmet, les Saints Peres et les exegetes anciens et moderns, vol. I, Paris, 1889-1906;
11. Prelipceanu,Pr. Prof. Vladimir, Dumnezeu si lumea dupa Vechiul Testament in comparatie cu conceptiile orientale, in Mitropolia Moldovei si Sucevei , XXXIII, (1957), nr. 1-2;
12. Prelipceanu ,Pr. Prof.Vladimir; Neaga, Pr. Prof. Nicolae; Chialda, Pr. Prof. Mircea ; Barna, Pr. Prof. Gheorghe, Studiul Vechiului Testament, nr.IV, Ed. Renasterea, 2008;
13. Rothstein, I. W., Moses und das Gesetz, Berlin, 1911;
14. Usca, Pr. Ioan Florin, Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti- Iesirea, Editura Christiana, Bucuresti, 2002;
15. Vasile cel Mare, Sf. Despre post in vol. Omilii la Hexaimeron, Ed. I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1988; 
16. Zagrean, Arhid. Prof. Dr. Ioan, Morala crestina, Editura Renasterea, 2004.
III. Resurse Web
1. https://ro.scribd.com/doc/40616368/Decalogul;
2. https://doxologia.ro/viata-bisericii/catehism/cele-zece-porunci-dumnezeiesti; 
3. https://biblioteca.regielive.ro/religie/raportul-dintre-legea-morala-a-vechiului-testament-si-legea-morala-a-noului-testament-378621.html;