Criminalitatea Feminină în Republica Moldova

Introducere

„Femeile sunt extreme: ele sunt mai

bune sau mai rele decît bărbaţii”

La Bruyere

Se spune ca infracţiunile comise de femei reprezintă un indicator al rolului deţinut de acestea în societate. Din această perspectivă, ele aproape că se pot considera egale bărbaţilor întrucât, mai ales în cadrul organizaţiilor de trafic de droguri, implicarea lor nu mai este deloc una marginală.

Actualitatea temei date se manifestă prin faptul că a luat amploarea numărul de infracţiuni săvăşite de femei, fiinţe care pe parcursul a cîtorva secole au fost considerate incapabile de a săvîrşi crime. Femeile criminale nu au fost considerate o problemă socială serioasă(cu excepţia prostituţiei) şi nu au pus probleme de violenţă în închisoare, de aceea criminalitatea feminină a fost rar studiată. În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în lumea criminalităţii, din anii ’80, lucrurile nu mai stau ca pe vremuri. Potrivit sociologilor, în ton cu societatea, noua criminalitate este din ce în ce mai “deschisă”, oferind “oportunităţi” tot mai mari femeilor.

Delicte tipice bărbaţilor în trecut, sunt de-acum comise de tot mai multe femei, iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului: într-o creştere exponenţială.

Scopul tezei constă în depistarea cauzelor şi condiţiile care determină inferioritatea numerică a criminalităţii feminine comparative cu cea masculină în Republica Moldova, în analiza stării, structurii şi dinamicii criminalităţii feminine începînd cu anii 90 ai sec. XX-lea, precum şi în determinarea factorilor care favorizează creşterea indicilor acestui tip de criminalitate pe parcursul următorilor ani.

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca metoda statistică, descriptivă, comparativă, analiza diferitor teorii din criminologie pentru a determina trăsăturile criminalităţii feminine. Lucrarea este bazată pe rezultatele cercetărilor şi opiniilor specialiştilor în domeniu, atît din :

- Republica Moldova : Ciobanu Igor. A, Zaporojan Igor ;

-Romania: Iacobuţă Ioan Al., Bogdan S.;

-Rusia: Хохряков Г.Ф. , Шиханцов Г.Г ;

-ş.a state: Джозефо Ф. Шелли , Joseph G. Weis ş.a

S-au analizat datele statistice elaborate de Biroul Naţional de Statistică în scopul analizei stării, stucturii şi dinamicii criminalităţii feminine în Republica Moldova.

Capitolul I

Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea

dintre sexe.

Puţine femei au reuşit să se remarce de-a lungul unei istorii potrivnice lor, care le-a refuzat o lungă perioadă de timp dreptul la exprimare, dreptul la educaţie şi dreptul la vot. Forţată să se înscrie în diferite canoane, în funcţie de epoca pe care o traversa, urgisită, arsă pe rug, refuzată societăţii sau cântată, servind drept muză pentru întreaga arta a lumii, figură maternă respectată, femeia şi-a dezvoltat o uimitoare natura camelonica. Însă, cum orice regulă are excepţiile sale, au existat şi femei care s-au făcut remarcate prin intermediul altor atribute, decît feminitate, delicateţe şi gingaşie, demostrînd ferocitate şi cruzime. Statutul femeilor criminale nu a fost cercetat mult timp, din cauza nivelului minim de rezonanţă, precum şi a stereotipurilor că femeia nu poate săvărşi fapte infracţionale, datorită inferiorităţii acesteia faţă de sexul masculin. Începînd cu sec. XIX-lea, perioada cînd mişcarea de emancipare a femeii începe să renască, feministele au încercat şi continuă să încerce să demonstreze că femeia este egală în toate aspectele cu bărbaţii, aducînd diferite argumente, precum şi teze absurde în favoarea acestei egalităţi. În ciuda mişcărilor feministe privind eglitatea sexelor, între bărbaţi şi femei există diferenţe de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual, precum şi moral, diferenţe care influenţează asupra formei şi genului criminalităţii, generînd ideea unei criminalităţi specifice fiecărui sex.