Principiul Locard

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Introducere 3
2. Scurt istoric 4
3. Transferul de materiale des intalnite la locul faptei 5
3.1. Solul 6
3.2. Sticla 6
3.3. Vopseluri 8
3.4. Polimeri 8
3.5. Firele de par 9
3.6. Fibre 10
4. Dovezi cosmetice in criminalistica 11
5. Criminalistica digitala 12
6. Lipsa dovezilor 13
7. Contactul cu sistemul de justitie penala 13
8. Concluzie 14
9. Bibliografie 15

Extras din proiect Cum descarc?

1. Introducere
In zilele noastre s-au trecut cu vederea mai multe concepte practice si filozofice, se ridica intrebarea daca domeniul stiintei criminalistice este in pericol de disparitie, desi s-au realizat progrese semnificative in ceea ce priveste capacitatile analitice. Astfel se ridica trei aspecte: rolul generalismului intr-o epoca de specializari, rolul educatiei in pregatirea viitoarei generatii de oameni de stiinta in criminalistica; implementarea instrumentelor avansate ce sunt focusate pe statistici si a instrumentelor ce pot fi utilizate pe teren.
Domeniul stiintei criminalistice a fost dezvoltat de catre Locard, dar la aceasta dezvoltare au contribuit si Archibald Reiss si Paul Leland Kirk. Fiecare dintre ei au furnizat atat abordari filozofice cat si stiintifice. Desi oamenii de stiinta criminalistica recunosc principiul lui Locard contributiile sale suplimentare sunt adesea superficial tratate. Astfel se ridica problema daca investigatorii din zilele de acum au capacitati de specialisti si de generalisti. In mod ideal, un astfel de om de stiinta ar avea cunostinte de specialitate aprofundate si de expertiza. Astfel, un om de stiinta generalist ofera contributii valoroase la o crima investigarea scenelor prin educatie stiintifica, instruire si experienta.
In ceea ce priveste educarea si instruirea viitoarei generatii de oameni de stiinta criminalistica, din pacate, multe programe de invatamant superior din Statele Unite ale Americii sunt structurate pentru a instrui specialisti si nu generalisti, deoarece este obligatoriu ca oamenii de stiinta medico-legala sa inteleaga in mod larg gama de cunostinte stiintifice. Este important pentru criminalistica educatia stiintifica pentru a sublinia importanta filozofiilor, deoarece acestea se refera la selectia si analiza dovezilor [1].
Se considera ca principiile aplicate stiintelor legale sunt: principiul lui Locard, ,,fiecare contact lasa o urma" si principiul lui Kirk "orice obiect din universul nostru este unic". Astfel metodologia este definita ca: analiza, comparatie, evaluare si verificare, astfel incat trebuie doar sa se identifice instrumentele necesare si relevante pentru indeplinirea sarcinilor si rezolvarea cazului. Trebuie avut in vedere ca toate dovezile trebuie testate pentru a nu fi falsificate.
Complexitatea rationamentului uman, in continua schimbare intre diferite tipuri de inductie si deductie, uneori nu permite o simplificare excesiva a gandirii umane intre o dualitate alternativa de deductie / inductie. Newton insusi a definit inductia ca o deductie fenomenologica, adica o consecinta logica a concluzilor stiintifice din aparitii repetitive. Figura 1 sugereaza ca inductia este singurul proces de gandire capabil sa emita o lege generala prin examinarea situatiei initiale si a observatiilor ulterioare. Deductia deriva din observatiile din aceste conditii initiale in baza unei legi generale care nu poate fi pusa la indoiala. Din acest proces deriva un al treilea termen, abductia, ce reprezinta o baza solida din care se dezvolta conditii initiale ce trebuie sa potriveasca teoria aceeptata cu observatiile. In cazul stiintelor legale se pune accent pe individualizare, dorindu-se ca orice proba sa fie identificata ca o sursa unica. Rezultatele obtinute se bazeaza pe interferenta a trei procese: inductie (care sugereaza ce se intampla), deductie (arata ca ar trebui sa se intample ceva) si abductie (sugereaza ca ceva ar putea sa se intample) [2].
Figura 1. Schema interferentei
2. Scurt istoric
Edmond Locard a fost un geolog criminalist care era interesat in special de praful care a fost transferat la locul crimei de faptuitor. El este faimos pentru Principiul schimbului sau al transferului Locard, ce spune ca este imposibil ca un criminal sa actioneze, avand in vedere intensitatea unei infractiuni, fara a lasa urme ale acelei prezente. O scriere mai lunga a principiului lui Locard a fost tradusa astfel ,, Adevarul este ca nimeni nu poate actiona in intensitatea indusa de activitatile infractionale fara a lasa urmele sale multiple in cale [3]. Mai simplu spus, ,,fiecare contact lasa o urma". Locard a studiat medicina si dreptul la Lyon si ulterior a devenit asistentul criminalistului si profesorului Alexandre Lacassagne. A lucrat alaturi de acesta pana la momentul infiintarii laboratorului sau de criminalistica.

Fisiere în arhivă (1):

 Principiul Locard.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

[1] D. S. Pietro, B. W. Kammrath, and P. R. De Forest, "Is forensic science in danger of extinction?," Sci. Justice, vol. 59, no. 2, pp. 199- 202, 2019.
[2] F. Crispino, "Nature and place of crime scene management within forensic sciences," Sci. Justice, vol. 48, no. 1, pp. 24- 28, 2008.
[3] C. Roux, B. Talbot-Wright, J. Robertson, F. Crispino, and O. Ribaux, "The end of the (forensic science) world as we know it? The example of trace evidence," Philos Trans R Soc L. B Biol Sci., vol. 370, 2015.
[4] K. M. Elkins, Introduction to Forensic Chemistry. 2018.
[5] E. Mistek, M. A. Fikiet, S. R. Khandasammy, and I. K. Lednev, "Toward Locard's Exchange Principle: Recent Developments in Forensic Trace Evidence Analysis," Anal. Chem., vol. 91, no. 1, pp. 637- 654, 2019.
[6] Chemistry LibreTexts, https://chem.libretexts.org/Exemplars_and_Case_Studies/ Exemplars/Forensics/ Glass_Density_Evidence (accesat la data de 11 aprilie 2021).
[7] American Fiber Manufacturer's Association, www.fibersource.com/fiber-products/ (accesat la data de 11 aprilie 2021).
[8] S. Cantrell, C. Roux, P. Maynard, and J. Robertson, "A textile fibre survey as an aid to the interpretation of fibre evidence in the Sydney region," Forensic Sci. Int., vol. 123, no. 1, pp. 48- 53, 2001.
[9] R. Chophi, S. Sharma, S. Sharma, and R. Singh, "Trends in the forensic analysis of cosmetic evidence," Forensic Chem., vol. 14, no. April, p. 100165, 2019.
[10] J. Sammons, Digital Forensics. Elsevier Inc., 2014.
[11] D. Y. Kao, M. C. Chen, W. Y. Wu, J. S. Lin, C. H. Chen, and F. Tsai, "Drone forensic investigation: DJI spark drone as a case study," Procedia Comput. Sci., vol. 159, pp. 1890- 1899, 2019.
[12] W. C. Thompson and N. Scurich, "When does absence of evidence constitute evidence of absence?," Forensic Sci. Int., vol. 291, pp. e18- e19, 2018.
[13] R. T. Motz, P. Tanksley, H. Liu, T. B. Mersha, and J. C. Barnes, "Every contact leaves a trace: contact with the criminal justice system, life outcomes, and the intersection with genetics," Curr. Opin. Psychol., vol. 27, pp. 82- 87, 2019.