Nulitatea și efectele actelor juridice civile - teorie legislație și practică judiciară

I. NOŢIUNE ŞI CLASIFICARE

1. Definiţia actului juridic.În terminologia juridică curentă, noţiunea de act juridic are două sensuri:

- ca negotium, actul juridic (în general, şi actul juridic civil în special) constă în manifestarea de voinţă a uneia sau mai multor persoane, săvârşită în scopul de a produce efecte juridice (de drept civil), adică în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice (civile);

- ca instrumentum , actul juridic desemnează înscrisul constatator al manifestării de voinţă, suportul material unde se consemnează manifestarea de voinţă a părţilor.

2. Clasificarea actelor juridice civile se poate face după mai multe criterii. Astfel:

a). după numărul părţilor a căror voinţă juridică participă la formarea actului:

- acte juridice unilaterale - sunt rezultatul voinţei unei singure părţi: testamentul, renunţarea la o moştenire etc;

- acte juridice bilaterale - reprezintă voinţa concordantă a două părţi: vânzarea-cumpărarea, donaţia etc;

- acte juridice multilaterale - sunt rezultatul acordului de voinţă care provine de la trei sau mai multe părţi: contractul civil de societate.

- importanţa clasificării:

- numai anumite acte unilaterale (anume prevăzute de lege) sunt producătoare de efecte juridice;

- la actele juridice bilaterale (spre deosebire de cele unilaterale) eroarea viciază consimţământul numai dacă este cunoscută de către cocontractant;

- dolul viciază consimţământul - la actele bilaterale - numai dacă provine de la celălalt contractant; (în actele juridice unilaterale - ca de ex. testamentul - dolul îmbracă forma captaţiei sau sugestiei);

- de regulă, actele juridice unilaterale sunt irevocabile, pe când cele bilaterale pot fi revocate de comun acord de către părţile care le-au încheiat (mutuus dissensus); ambele reguli comportă însă şi unele excepţii.

b) după scopul urmărit de părţi:

- acte juridice cu titlu oneros- sunt acelea in care partea care procură celeilalte părţi un folos patrimonial, urmăreşte să obţină un altul în schimb;

- acte juridice cu titlu gratuit- sunt acelea prin care se procură un folos patrimonial, fără a se urmări obţinerea altuia în schimb;

- importanţa clasificării:

- rezidă în consecinţele juridice diferite legate de o categorie sau alta de contracte. Astfel de pildă, capacitatea părţilor se apreciază diferit (de ex. minorul cu capacitate restrânsă nu poate face, nici cu consimţământul ocrotitorului, acte cu titlu gratuit); forma actelor juridice cu titlu gratuit este mai riguroasă decât a acelor cu titlu oneros; răspunderea contractuală este apreciată cu mai multă severitate la contractele cu titlu oneros; acţiunea pauliană are mai mulţi sorţi de izbândă şi efecte mai puternice în cazul actelor cu titlu gratuit; etc.