Recursul in Procesul Civil

Extras din proiect Cum descarc?

1. Evolutia si involutia recursului in procesul civil

Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public solicita in conditiile si pentru motivele limitative determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntata fara drept de apel, in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala.
In prezent recursul este reglementat de Codul de Procedura Civila in articolele 299-316.Actuala reglementare a recursului difera substantial de cea realizata in trecut acesta fiind reglementat in mai multe acte legislative din trecut suferind o serie de modificari de la o lege la alta. 
Prin Legea I din 1911 (art.548-562) recursul care in respectivul act normativ era denumit "procedura civila ardeleana" era reglementat ca o cale ordinara de atac numai revizuirea (reinnoirea proceselor) fiind calificata ca o cale extraordinara de atac.
Prin Legea Curtii de Casatie din 20 decembrie 1925 si mai apoi prin Legea 394 din 1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala articolele 43-45 , recursul a fost reglementat ca o cale de reformare extraordinara impotriva hotararilor judecatoresti date in apel sau in prima si ultima instanta, prin care se tindea la proclamarea dreptului obiectiv, indiferent de cazul particular care a provocat recursul. Astfel recursul conferea instantei competente sa-l solutioneze un rol esentialmente de control si de autoritate. Legea reglementa trei categorii de recursuri:
- Recursul util - folosea direct partii si putea fi intentat in conditiile legii si in termenul prevazut de lege
- Recursul interesul legii - cel intentat din oficiu de reprezentantul Ministerului public , pentru eronata interpretare a legii dar care nu avea nici un efect asupra celor stabilite intre parti
- Recursul in anulare - se realiza la cererea ministrului justitiei direct sau prin procurorul general pentru a denunta Curtii de Casatie orice hotarare sau orice act prin care instanta ar fi exercitat atributii peste puterea precum si in cazul savarsirii de catre judecatori a unor infractiuni in legatura cu instructia judiciara.
Asadar, dreptul de a judeca in recurs avea un caracter de exceptie iar competenta de
solutionare apartinea ,cu exceptia primului tip de recurs ,Curtii de Casatie.
In 1848 dispozitiile procedurale referitoare la recurs au fost unificate, sistematizate si
in unele cazuri reformulate si introduse in Codul de Procedura Civila ajungandu-se astfel in urma reformei inteprinse la reglementarea apelului si recursului ca doua cai ordinare de atac.
Acest lucru a durat aproximativ 4 ani pentru ca prin Decretul nr. 132/1952 a abrogat apelul.
Legea nr. 59/1993 a reintrodus apelul ca o cale ordinara de atac ajungandu-se din nou la sistemul de reglementare din perioada anilor 1948-1952. Prin ordonanta nr.13/1998 s-a modificat si completat din nou Codul de Procedura civila si au fost sensibil adaptate in logica acestei reglementari si unele prevederi in materie de recurs mai ales cat priveste punctul de pornire a termenului de recurs si motivarea acestuia. Ordonanta de urgenta nr. 290/2000 a abrogat ordonanta mai sus mentionata. Prin O.U.G nr.138 /2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura Civila au fost amendate unele prevederi in materie de recurs: 
- randuirea recursului printre caile extraordinare de atac; 
- posibilitatea de modificare a hotararii atacate; 
- inlaturarea unor motive de recurs
- obligativitatea intampinarii si termenul de depunere a acesteia; 
- raportul asupra recursului; solutiile in recurs;
- efectele hotararii de casare pronuntata de instanta de recurs 
- imposibilitatea agravarii situatiei partii in propria sa cale de atac.
Prin O.U.G 59/2001 pentru modificarea O.U.G. 138/2000 s-au mai facut unele precizari cu privire la obiectul recursului si a termenului de recurs.

2. Atributele recursului 

Recursul prezinta cateva atribute importante care sunt de natura sa-i configureze intreaga sa fizionomie , astfel cum ea a fost conceputa de legiuitor, in forme si modalitati departe de a fi lipsite de critica. Astfel din cuprinsul prevederilor art.299-316 Cod procedura civila recursul se defineste prin urmatoarele atribute :

- Este o cale extraordinara de atac - in sensul ca, pe de o parte pot face obiectul acestuia numai hotarari definitive si in conditiile legii hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala, iar pe de alta parte pot fi constituite ca motive de recurs numai cele aratate expres si limitativ de art 304 Cod Proc. Civ. fara a se produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor. 
Aceasta calificare decurge si din situarea sa "topografica" in Capitolul I din Titlul V, consacrat Cailor extraordinare de atac al Cartii II.
Numai ca aceasta calificare este partial corecta deoarece in prezent recursul corespunde, intr-o anumita masura, exigentelor firesti al unei cai de atac extraordinare numai in ceea ce priveste motivele de recurs. 
- Este o cale de atac comuna - adica se afla la dispozitia partilor in proces dar conform articolului 45 Cod Proc. Civ. recursul poate fi exercitat si de catre procuror, in conditiile legii.
- Este o cale de atac de reformare - deoarece se adreseaza unei instante superioare in scopul exercitarii controlului judiciar si al casarii hotararii nelegale sau netemeinice.
- Este o cale de atac nondevolutiva- intrucat in principiu nu determina o rejudecare in fond a cauzei. De la acest principiu exista si o exceptie : potrivit art 304 1 Cod Prod.Civ recursul declarat impotriva unei hotarari care conform legii nu poate fi atacata pe calea apelului, nu este limitat la motivele prevazute de art 304 Cod Prod.Civ. , instanta avand posibilitatea de a examina cauza "sub toate aspectele ". Prin urmare datorita acestei ultime ipoteze se poate vorbi chiar de efectul devolutiv al recursului .
- Este nesuspensiv de executare- acest lucru rezultand din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art.300 alin 1 Cod.prod.Civ potrivit carora recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa , precum si in cazurile prevazute de lege.
- Este o cale subsecventa - in sensul ca survine, de regula numai dupa judecarea apelului adica nu poate fi exercitat , omissio medio , lasand in afara apelul. Acest principiu este aplicabil si atunci cand sentinta a fost atacata cu apel numai partial, aspectele sau capetele de cerere neapelate putand face obiectul recursului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Recursul in Procesul Civil.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!