Camera de Comerț și Industrie a României

Ca şi Dreptul Comercial care a renăscut după revolutia din 1989, tot astfel la numai câteva luni după decembrie 1989 apare Decretul-lege nr. 139/12 mai 1990 care constituie cadrul legal al actualului sistem al camerelor de comerţ şi industrie. Larga paletă a atribuţii ce revin acestor organisme confirma rolul lor fundamental, acela de a crea condiţiile necesare asigurării promovării intereselor membrelor lor pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă. Potrivit noii reglementări, comercianţii, persoane juridice şi persoane fizice, pot constitui, în resedinţele de judet şi în municipiul Bucuresti, camere de comerţ şi industrie teritoriale.

Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.

Acestea pot fi:

- camerele de comerţ judetene şi a municipiului Bucureşti;

- Camera de Comerţ şi Industrie a României;

- camerele de comerţ bilaterale

Organizarea noilor camere s-a facut în concepţia autonomiei lor complete faţă de puterea executivă şi a îndependenţei camerelor judeţene, a eliberării lor de orice fel de tutelă din partea unei camere naţionale sau a unei uniuni. Într-un remarcabil spirit liberal Decretul-lege 139/1990 a pus la bază raporturilor dintre camera României şi camerele judeţene, principiul libertăţii de voinţa, prevazând că acestea din urmă pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu camera României.

Organizarea şi funcţionarea camerelor judeţene

Camerele judeţene sunt organizate şi funcţionează în fiecare resedintă de judeţ şi în municipiul Bucureşti şi pot constitui sucursale, birouri sau sedii secundare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Intre principalele atribuţii ale camerelor judeţene se numară şi :

- reprezintă şi apară interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române şi cu organizaţii similare din străinatate;

- prezintă propuneri institutiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate;

- eliberează, la cerere, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanţele comerciale, firmele înscrise, adnotările şi modificările în situaţia juridică a firmelor, precum şi certificate ce atestă existenta unor incidente comerciale;

- elaborează studii şi analize economice la solicitarea celor interesaţi;

- promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale şi industriale ale Uniunii Europene;

- realizează baze de date cuprinzând toate informaţiile utile comercianţilor in exercitarea activităţii lor, desfasoară activităţi de informare, documentare şi consultanţă în afaceri; ţin şi valorifică, în interesul îmbunătăţirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;

- organizează activitatea de soluţionare a litigiilor comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc si instituţionalizat;

- avizează existenta cazurilor de forta majora si influenta acestora asupra executarii obligatiilor comerciantilor;

- organizează şi administrează târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri, acţiuni de parteneriat economic în ţară şi în străinătate, în locaţii proprii, concesionate sau închiriate;

- desfasoară activităţi de asistenţă şi consultanţă pentru comercianţi (ex.: îndrumare privind: completarea corectă a diferitelor cereri/formulare necesare în relaţia cu registrul comertului, formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor, redactarea actului constitutiv al persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului).

De asemenea, camerele judetene, în condiţiile prevazute de lege şi de statutul propriu, pot:

a) să organizeze scoli comerciale, scoli industriale şi de meserii, cursuri de perfectionare în domeniile comercial şi industrial;

b) să creeze burse de studii şi practică comercială şi industrială şi să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de performanţă;

d) să înfiinţeze societăţi comerciale ale căror dividende vor constitui sursa de finanţare a activităţii camerei judeţene respective.

Membrii camerelor judeţene pot fi:

I. Membri individuali:

a) operatori economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi la oficiul registrului comerţului al judetului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;

b) sucursalele, reprezentanţele unor societăţi comerciale şi altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate la oficiul registrului comerţului din teritoriu şi autorizate să funcţioneze.

II. Membri colectivi:

a) filialele camerelor de comerţ bilaterale;

b) asociaţiile profesionale locale;

c) organizaţii patronale existente în teritoriu.

III. Membri onorifici:

- cadre didactice, oameni de stiintţă, specialişti în economie şi legislaţie comercială, personalităţi ale vieţii publice din teritoriu şi alţii asemenea.

Fiecare membru al camerei judeţene, membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot deliberativ, iar membrii onorifici au drept de vot consultativ.

Conducerea executiva a camerei judetene, precum şi angajaţii au interdictia de a avea interese economice care să intre în conflict de interese cu scopul camerei judeţene respective.

Organizarea si functionarea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

CCIR este organizaţie neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină şi apară interesele generale ale comuniţătii de afaceri din România, urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă.