Cuprins
- 1. SOCIETATEA INFORMATIONALA EXPLOZIA TEHNOLOGICA ÎN COMUNICATII SI CONSECINTELE ACESTEIA . 3
- 1.1. Dezvoltarea tehnologiei. 3
- 1.2. Infrastructura de comunicatii factor al dezvoltarii comertului electronic&.4
- 1.3. Disparitia barierelor geografice prin accesul la internet si comert electronic. 10
- 2. COMERTUL ELECTRONIC. 11
- 2.1. Definirea comertului electronic. 11
- 2.2. Asemanari si diferente între comertul electronic si cel traditional. 15
- 2.3. Modele de comert electronic. 17
- 2.4. Sisteme electronice de plati (SEP). 20
- 2.5. Modalitati de plata în comertul electronic . 21
- 2.5.1. Plata prin carduri bancare. 21
- 2.5.2. Plata prin SoftNet ePay . 22
- 2.5.3. Plata prin CyberCash . 22
- 2.5.4. Plata prin SmartCard . 23
- 2.5.5. Transferul electronic de fonduri . 24
- 2.5.6. Plata prin eCash . 24
- 3. CADRUL LEGAL AL COMERTULUI ELECTRONIC . 25
- 3.1. Principalele acte legislative care reglementeaza comertul electornic 25
- 3.2. Termeni fundamentali . 29
- 3.3. Contractele încheiate prin mijloace electronice . 32
- 3.3.1. Conditii generale privind încheierea contractelor la distanta . 32
- 3.3.2. Momentul încheierii contractului prin mijloace electronice . 38
- 3.4. Comunicarile comerciale nesolicitate . 44
- 4. SEMNATURA ELECTRONICA ÎN COMERTUL ELECTRONIC . 51
- 4.1. Definirea notiunii. 51
- 4.2. De ce este necesara semnatura electronica? . 53
- 4.3. Regimul juridic al înscrisurilor electronice care poarta o semnatura electronica . 57
- 4.3.1. Principiile care guverneaza regimul juridic al înscrisurilor electronice . 57
- 4.3.2. Reguli referitoare la sarcina probei . 59
- 5. SECURITATEA COMUNICATIILOR . 61
- 6. AUTOREGELEMNTAREA . 66
- 7. CONCLUZII . 71
Extras din proiect
1.1. Dezvoltarea tehnologiei:
Ultimii ani au stat marturie unei adevarate explozii a atentiei acordate în plan international rolului crescând al noilor tehnologii din domeniul informatiei si comunicatiilor (TIC), si mai ales al Internetului, în configurarea peisajului economic global. Exista dovezi tot mai multe ca expansiunea si difuziunea tehnologiei informatiei si comunicatiilor si a aplicatiilor lor comerciale îndeosebi a comertului electronic stimuleaza cresterea si dezvoltarea economica, în special prin accelerarea comertului international si a procesului de integrare în economia mondiala.
Mai recent, în prim-planul interesului cercurilor politice si de afaceri de pretutindeni s-au plasat oportunitatile pe care le ofera comertul electronic. Comertul electronic a avut ca punct de pornire aplicatii relativ limitate ce raspundeau dorintei companiilor de a-si integra mai accentuat propriile sisteme de afaceri cu cele ale furnizorilor si distribuitorilor prin schimbul electronic de informatii mijlocit de retele private foarte costisitoare (Eurostat, 2002). Dezvoltarea Internetului a dat apoi un impuls extraordinar, deoarece oferea posibilitati ieftine de interconectare în cadrul unei retele unice si deschise ; e-commerce avea astfel conditiile create pentru a înflori. Tot mai multe organizatii existente au început sa încorporeze. Internetul si operatiunile de comert electronic în afacerile lor (wanna.dots) si au aparut firme noi specializate care opereaza doar în spatiul vitual (dot.com). Evolutiile au fost atât de spectaculoase, încât R.M.Kanter, o reputata specialista în managementul schimbarii, afirma ca din ce în ce mai mult, pare sa existe doar doua tipuri de companii în lume: dot.com si wanna.dots (Kanter, 2001, p. 91). Asa numita criza dot.com de la începutul anilor 2000 a parut sa mai tempereze entuziasmul general, dar firmele au reusit sa depaseasca cu bine acele dificultati, înscriindu-se pe o linie ascendenta a tranzactiilor.
Conform unor pareri larg împartasite, noile TIC si în particular comertul electronic au potentialul de a aduce avantajele actualului val de globalizare. Întrucât înlesnesc accesul la piete, la informatii si la alte resurse, Internetul si comertul electronic pot constitui instrumente ale dezvoltarii.
În termeni de dezvoltare, dimensiunile comertului electronic care par a preocupa la ora actuala în cel mai înalt grad factorii de decizie economica vizeaza noile oportunitati pentru cresterea productivitatii, pentru expansiunea rapida transfrontaliera a tranzactiilor comerciale, pentru participarea sporita a întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) la comertul internnational, pentru cresterea competitivitatii firmelor si, nu în ultimul rând, oportunitatile de crestere generate prin facilitarea furnizarii serviciilor pe plan international. De aceea, elaborarea si implementarea unor planuri de actiune destinate accelerarii adoptarii si difuziunii comertului electronic figureaza printre subiectele prioritare ale agendelor politice curente deopotriva în tarile dezvoltate si în cele în curs de dezvoltare sau de tranzitie Provocarile pe care le ridica pentru România adoptarea si aplicarea la scara larga a noilor strategii de afaceri axate pe comertul electronic ramân apreciabile, numeroase probleme necesitând a fi rezolvate înainte ca tara noastra sa beneficieze într-o masura sporita de avantajele inerente comertului electronic si Noii Economii .
1.2. Infrastructura de comunicatii factor al dezvoltarii comertului electronic.
Experienta internationala arata ca pentru a beneficia de noile oportunitati pe care le deschid TIC si aplicatiile lor comerciale, o tara trebuie sa îsi construiasca, înainte de toate, o infrastructura tehnologica si informationala care sa înlesneasca adoptarea si difuziunea la scara larga a comertului electronic.
În al doilea rând, alaturi de infrastructura fizica propriu-zisa, o tara trebuie sa dispuna de o infrastructura dezvoltata de servicii. Aceasta întrucât exista o strânsa corelatie între capacitatea unei tari de a adopta si promova comertul electronic, pe de o parte, si gradul de dezvoltare a sectorului sau de servicii, pe de alta parte. În al treilea rând, experienta internationala furnizeaza numeroase exemple care confirma rolul reformelor în materie de politici economice generale si sectoriale în sustinerea capacitatii unei tari de a beneficia de potentialul comertului electronic.
Pregatirea sau propensiunea unei tari de a adopta comertul electronic este redata de un set de indicatori numiti si indicatori ai societatii informationale care reflecta utilizarea curenta si potentiala a TIC pentru tranzactiile comerciale online, respectiv:
(a) infrastructura de telecomunicatii (infrastructura fizica, acces, cost) si infrastructura Internetului (calculatoare, gazde, servere);
(b) difuziunea (utilizatorii Internet, volumul tranzactiilor)
(c) resursele/competentele umane din domeniul TIC (Lopez-Bassols si Vickery, 2000).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comertul Electronic.doc