Comisia rogatorie internațională

Cuprins proiect Cum descarc?

COOPERAREA JUDICIARA INTERNATIONALA 3
ASISTENTA JUDICIARA INTERNATIONALA 6
COMISIA ROGATORIE INTERNATIONALA 8
CONCLUZII 14
BIBLIOGRAFIE 15

Extras din proiect Cum descarc?

Secolul XX a fost secolul unei dezvoltari nemaiintalnite a civilizatiei, a progresului stiintei, tehnicii sau biomedicinei. Progresul tehnico-stiintific inregistrat, precum si extinderea procesului de democratizare la nivel international, a creat posibilitatea miscarii cu usurinta a persoanelor si marfurilor, conducand implicit la dezvoltarea societatii umane in ansamblul sau. Efectul indiscutabil benefic pentru intreaga umanitate a creat insa si posibilitatea unei largi proliferari a fenomenului criminalitatii la nivel mondial .
Odata cu deschiderea frontierelor, criminalitatea (reprezentata de terorism, trafic si consum de droguri, trafic de armament, munitii si substante radioactive, trafic de carne vie), a dobandit o amploare din ce in ce mai mare, singurul instrument eficient de a raspunde acestui fenomen fiind constituit de cooperarea judiciara internationala in materie penala. In prezent, criminalitatea organizata sub diversele sale forme a depasit limitele teritoriale ale unui singur stat, manifestandu-se de cele mai multe ori pe teritoriul mai multor state sau chiar continente . Acest considerent a facut ca statele lumii sa accepte un efort conjugat in lupta impotriva criminalitatii, fiind necesara cooperarea intre state pentru predarea sau primirea persoanelor care au savarsit infractiuni pe teritoriul unui stat, refugiindu-se apoi in alt stat in vederea evitarii urmaririi penale.
Tratatul de la Maastricht a introdus, in Uniunea Europene, aspectele de justitie si afaceri interne, care se tratau pana atunci la un nivel strict interguvernamental. De atunci, gradul de integrare intre statele membre in legatura cu aceste aspecte, precum si rolul Parlamentului European si pe cel al Curtii de Justitie, nu inceteaza sa creasca. Programele de la Tempere si de la Haga au oferit un impuls politic important pentru consolidarea acestor politici fundamentale pentru cetateni.
Tratatul de la Lisabona a consolidat realizarea unui spatiu european comun in care persoanele sa circule liber si sa beneficieze de o protectie judiciara eficace, impartind temele referitoare la spatiul de libertate, securitate si justitie in patru domenii:
? Politicile referitoare la controlul de frontiere, la azil si la imigratie;
? Cooperarea judiciara in materie civila;
? Cooperarea judiciara in materie penala;
? Cooperarea politieneasca.
Tratatul de la Lisabona permite legiuitorului european sa adopte masuri privind: 
-  instituirea unor norme si proceduri care sa asigure recunoasterea, in intreaga Uniune, a tuturor categoriilor de hotarari judecatoresti si decizii judiciare; 
-  prevenirea si solutionarea conflictelor de competenta intre statele membre;
-  sprijinirea formarii profesionale a magistratilor si a personalului din justitie;
-  facilitarea cooperarii dintre autoritatile judiciare sau echivalente ale statelor membre in materie de urmarire penala si executarea deciziilor;
-  stabilirea de norme minime cu privire la definirea infractiunilor si a sanctiunilor in domenii ale criminalitatii de o gravitate deosebita de dimensiune transfrontaliera ce rezulta din natura sau impactul acestor infractiuni ori din nevoia speciala de a le combate pornind de la o baza comuna;
-  incurajarea si sprijinirea actiunea statelor membre in domeniul prevenirii criminalitatii.
-  structura, operatiunile, domeniul de actiune si obiectivele Eurojust si Europol Noile prevederi sunt de natura sa afecteze dreptul penal substantial si procesual european intr-o maniera limitata. 
Cooperarea judiciara in materie penala reprezinta un sistem deschis de principii si reguli a carui functionalitate este puternic influentata de conduita a doi actori nationali importanti chemati sa puna in executare ordinea juridica internationala astfel creata: legiuitorul national si magistratul. Cooperarea judiciara in materie penala nu este numai unul din pilonii fundamentali ai Uniunii Europene, ci creeaza astazi, chiar si in afara spatiului de libertate, securitate si justitie, contextul unei cunoasteri aprofundate a sistemelor de drept ale statelor implicate. Totodata, ea subliniaza faptul ca increderea si deschiderea pe care, in baza principiului cooperarii loiale si a obligatiilor asumate la nivelul Uniunii Europene si in plan international, statele trebuie sa o acorde unele altora, nu sunt intotdeauna manifestate pe deplin .

Fisiere în arhivă (1):

 Comisia rogatorie internationala.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandru Boroi, Ion Rusu, Curs Master, Cooperarea judiciara internationala in materie penala, Bucuresti 2008;
2. Alexandru Boroi, Ion Rusu, Cooperarea judiciara internationala in materie penala, Ed.C.H.Beck, Bucuresti 2008;
3. A.L.Lorincz, Drept Procesual Penal -  Partea generala -  Editura Pro Universitaria -  Bucuresti 2007;
4. Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal -  Editura Hamangiu -  Bucuresti 2007; 
5. Nicolae Volonciu, Tratat de procedura penala. Parte speciala. Vol. II, Editura Paideia, Bucuresti;
6. Theodor Mrejeru, Bogdan Mrejeru, Cooperarea judiciara internationala in materie penala. Asistenta judiciara - Extradarea. Doctrina si jurisprudenta, Ed.Universitara, Bucuresti 2008;
7. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile, republicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 411 din 27 mai 2019.;
8. Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara internationala in materie penala - publicata in Monitorul Oficial nr. 807 din 17 decembrie 2001;
9. http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/judicial_cooperation_in_criminal_matters/index_ro.htm
10. http://www.eurojust.europa.eu
11. https://www.europol.europa.eu/