Controlul Judecatoresc Direct al Actelor Administrative in Temeiul Legii Contenciosului Administrativ

Cuprins proiect Cum descarc?

Introducere 1
Capitolul I 
Conditiile controlului judecatoresc direct asupra actelor administrative in temeiul Legii contenciosului administrativ 6
1.1. Exceptiile de la controlul judecatoresc direct asupra actelor administrative prevazute de legea contenciosului administrativ 19
1.2. Cazuri speciale de aplicare a legii contenciosului administrativ 26
1.3. Caracteristicile generale ale controlului judecatoresc asupra administratiei publice 31
Capitolul II
Procedura controlului judecatoresc direct asupra actelor administrative bazata pe Legea
contenciosului administrativ 35
2.1. Efectele controlului in anulare 41
2.2. Caile de atac impotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios 
administrativ 43
2.3. Executarea hotararilor pronuntate de instantele de contencios 
administrativ 46
Capitolul III
Controlul judecatoresc direct asupra faptelor administrative ilegale in temeiul Legii 
contenciosului administrativ 48
3.1. Conditiile controlului judiciar asupra faptelor ilegale 48
3.2. Procedura si efectele controlului judiciar asupra faptelor administrative 
ilegale 52 
3.3. Legatura dintre actiunile in anulare si in obligarea la masuri cu actiunea in 
despagubire 53
Capitolul IV
Controlul judecatoresc special pe cale directa 55
4.1. Necesitatea controlului judecatoresc special 55
4.2. Conditiile controlului judecatoresc special 57
4.3. Cazuri de control judiciar special 59
4.4. Efectele controlului judecatoresc special 60
Capitolul V
5.1. Aspecte teoretice si practice privind relatia prefect- autoritati ale administratiei publice 
comunale 61
5.2. Studiu de caz: Anularea autorizatiei de constructie 69
Concluzii 71


Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Etimologic cuvantul ,,contencios" provine din limba franceza, fiind un neologism care a patruns in limba romana moderna. La originile sale latine cuvantul (verbul) ,,contendo" (-dere, -di, -dum), desemna, printre altele, actiunea de a reclama, de a cere cu insistenta, de a sustine sau de a pretinde de unde si derivatele sale substantivale - de disputa sau lupta (,,contentio") - si adjectivale - incapatanat, darz, certaret (,,contentiosus").
In terminologia juridica romana din veacul XIX si pana in prima jumatate a secolului XX notiunea a avut o larga utilizare, cu multiple sensuri, dupa care, in cea de-a doua jumatate a veacului trecut, sa iasa din uz, ca urmare a evolutiei legislative din tara noastra, fiind inlocuita, mai ales in materie administrativa si judiciara cu sintagma ,,controlul judecatoresc asupra administratiei", pentru ca apoi sa revina, in ultimul deceniu al secolului trecut in vocabularul juridic uzual, tot ca o consecinta a modificarilor legislative de dupa anul 1989.
Sensurile juridice ale notiunii de contencios vizeaza doua planuri principale.
Pe planul dreptului material notiunea desemneaza conflictul de interese intervenit intre doua sau mai multe parti si care nu poate fi solutionat, in caz de neintelegere, decat pe calea unui proces sau litigiu juridic desfasurat in fata unui organ de jurisdictie competent.
Pe planul dreptului formal contenciosul are mai multe semnificatii.
In primul rand, in sens functional desemneaza activitatea de solutionare propriu-zisa printr-o procedura specifica a acelor litigii in care partea interesata se indreapta cu o cerere impotriva unui adversar fata de care sustine, in contradictoriu, ca legea sau/si un drept subiectiv ori interes legitim au fost incalcate. Acest sens este in opozitie cu procedura necontencioasa (necontradictorie) care urmareste realizarea unui drept sau interes neincalcat, dar si neopozabil altuia strict determinat in cadrul procedurii respective.
In al doilea rand in sens strict procedural, contenciosul constituie o totalitate de norme ce guverneaza solutionarea litigiilor dintre partile aflate in conflictul respectiv.
In al treilea sens, institutional-organic prin contencios se intelege autoritatea sau organul de jurisdictie competent, anume investit cu solutionarea unor asemenea litigii sau conflicte.
In acest sens, dar cu o semnificatie aparte, interesand mai putin studiul nostru, prin contencios intelegem serviciul functional din cadrul unei institutii sau societati comerciale avand ca principala atributie promovarea si apararea juridica a drepturilor si intereselor respectivelor organizatii, precum si acordarea asistentei juridice de specialitate acestora la emiterea sau incheierea actelor juridice, inclusiv in fata organelor de jurisdictie in cazul litigiilor in care sunt implicate. Acest ultim sens a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimul timp prin constituirea serviciilor de contencios si juridic atat in cadrul autoritatilor publice cat si in sectorul public si privat al economiei.
Contenciosul poate fi clasificat dupa mai multe criterii, dintre care enumeram:
- dupa obiectul litigiului generat, distingem contenciosul constitutional, contenciosul administrativ, contenciosul fiscal, etc.;
- dupa autoritatea in fata careia se deruleaza solutionarea conflictului, contenciosului poate fi judiciar, de competenta instantelor judecatoresti, si contencios jurisdictional, de competenta unor instante administrative ori de alta natura cu totul speciala;
- dupa natura partilor implicate si a efectelor solutiei pronuntate, contenciosul poate fi intern sau international.
Evolutia istorica a notiunii de contencios administrativ in legislatia romana.
Pentru o mai corecta intelegere a evolutiei si sensurilor notiunilor de contencios administrativ este necesara o sumara definire preliminara a acestuia pornindu-se de la o forma cat mai pura sau clasica bazata pe criteriul concordantei juridice dintre sensul formal cu cel material al notiunii.
In acest sens contenciosul administrativ reprezinta totalitatea litigiilor purtate de particulari cu autoritatile administratiei publice avand ca obiect masurile de autoritate executiva prin care s-au incalcat drepturile subiective ale reclamantilor solutionate de catre instantele judecatoresti (tribunale) administrative avand competenta speciala necesara.
Aceasta definitie releva caracteristicile tipice ale contenciosului si anume:
- partile litigiului sunt particularii si autoritatile executive;
- obiectul litigiului il reprezinta masurile (actele si faptele) administrative;
- cauza actiunii consta in vatamarea drepturilor subiective sau intereselor legitime;
- competenta litigiului revine instantelor (tribunalelor) administrative, in baza unei legi speciale.
Prima etapa (caracterizata prin existenta Consiliului de Stat - 1864-1866) este cea a contenciosului in anulare revenind unui tribunal administrativ creat in baza legii organice si dispunand si de competente speciale dupa modulul francez.
Cea de-a doua etapa (1866-1905) este caracterizata prin contenciosul in despagubire bazat pe dreptul comun si incredintat instantelor civile ca un caz particular de raspundere delictuala avand drept cauza a prejudiciului actul administrativ iar ca parat obligat autoritatea executiva, sistem de inspiratie anglo-saxona.
Cea de-a treia etapa (1905-1910) vizeaza contenciosul in anulare incredintat sectiei de specialitate a instantei supreme de justitie.
Cea de-a patra perioada (1910-1912) este cea a contenciosului in despagubire (daune) incredintat tribunalelor de drept comun, ulterior investite si cu un contencios in constatare (1912-1923).
A cincea perioada (marcata de Constitutia din 1923 si de Legea contenciosului administrativ din 1925) consacra controlul de anulare al instantelor judecatoresti superioare (Curtile de Apel) pentru actele de autoritate ale executivului vatamatoare de drepturi subiective, concomitent cu acordarea de despagubiri, recursul fiind de competenta instantei supreme.
In acelasi timp se mai exercita un contencios paralel special in anulare si obligarea la despagubiri vizand actele de putere ale autoritatilor locale ce vatama drepturi subiective - incredintat instantelor administrative (comitete de revizuire, devenite curti administrative).
In sfarsit, exista si contenciosul jurisdictiilor administrative speciale cu caracter derogator atat prin autoritatea de solutionare (de exemplu Curtea de Conturi) cat si prin materia vizata (contabilitatea banilor publici).


Fisiere in arhiva (1):

  • Controlul Judecatoresc Direct al Actelor Administrative in Temeiul Legii Contenciosului Administrativ.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!