CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1 SECTIUNEA I : Evolutia reglementarii filiatiei in Romania 2 SECTIUNEA a II-a: Cadrul legislativ prezent al filiatiei 4 SECTIUNEA a III-a: Conflicte de legi in materia filiatiei 5 SECTIUNEA a IV-a : Definitia si clasificarea filiatiei 6 CAPITOLUL II DOVADA FILIATIEI FATA DE MAMA 9 SECTIUNEA I : Conditiile in care se dovedeste filiatia fata de mama prin certificatul de nastere 9 SECTIUNEA a II-a: Certificatul de nastere si folosirea starii civile concordante 11 SECTIUNEA a III-a : Cazurile in care se pot pune in discutie starea civila a copilului 14 SECTIUNEA a IV-a : Dovada nasterii in cazul adoptiei 15 CAPITOLUL III RECUNOASTEREA FILIATIEI FATA DE MAMA 18 SECTIUNEA I : Notiunea recunoasterii filiatiei fata de mama 18 SECTIUNEA a II-a : Cazurile in care recunoasterea poate interveni 19 SECTIUNEA a III-a : Copiii care pot fi recunoscuti 23 SECTIUNEA a IV-a : Formele recunoasterii filiatiei fata de mama 25 SECTIUNEA a V-a : Inscrierea recunoasterii filiatiei fata de mama 29 SECTIUNEA a VI-a : Natura juridica a recunoasterii filiatiei fata de mama 31 SECTIUNEA a VII-a: Caracterele recunoasterii filiatiei fata de mama 32 SECTIUNEA a VIII-a: Capacitatea ceruta pentru recunoasterea filiatiei fata de mama 35 SECTIUNEA a IX-a : Contestarea recunoasterii fata de maternitate 37 SECTIUNEA a X-a : Nulitatile recunoasterii de maternitate 39 CAPITOLUL IV ACTIUNEA IN JUSTITIE PENTRU STABILIREA FILIATIEI FATA DE MAMA 43 SECTIUNEA I : Notiunea si clasificarea actiunilor in justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama 43 SECTIUNEA a II-a: Cazurile in care actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita 45 SECTIUNEA a III-a: Unele situatii speciale in care se poate introduce actiunea in stabilirea maternitatii 47 SECTIUNEA a IV-a: Exercitarea dreptului la actiune pentru stabilirea maternitatii 51
CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE Familia este o forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie. Din familii fac parte sotii, parintii si copiii, precum si uneori, alte persoane intre care exista relatii de rudenie. Si sotii singuri fara copii formeaza familia. Familia ca forma specifica de comunitate umana desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare. Familia da nastere urmatoarelor relatii: -relatii de casatorie, fara de care familia nu exista; -relatii dintre soti, relatii ce reprezinta efectele casatoriei; -relatii dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raportu- -rilor dintre parinti (casatoriti sau necasatoriti); -relatii dintre alte persoane care, in conditiile legii, mai pot face parte din familie. Dintre aceste relatii, cele mai numeroase si mai importante sunt relatiile care se stabilesc intre soti, precum si cele dintre acestia in calitate de parinti si copiii lor minori. Indiferent de tipul relatiilor de familie, ele prezinta aspecte personale, nepersonale si aspecte patrimoniale.1Cadrul general de reglementare a rapoturilor juridice de familie il reprezinta Codul familiei, potrivit caruia, familia desemneaza fie pe soti , fie pe acestia si pe copii lor, fie pe toti cei care se gasesc in relatii de familie care izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si relatii asimilate2. SECTIUNEA I EVOLUTIA REGLEMENTARII FILIATIEI IN ROMANIA Pana la adoptarea Codului familiei, filiatia a fost reglementata de Codul civil, in Titlu VII - ,, Paternitatea si filiatiunea'' (art.286-308 ). Se facea distinctie intre filiatia legitima, bazata pe casatorie si filiatia naturala, cand copilul se nastea dintr-o uniune care nu era consacrata prin casatorie. Filiatia legitima presupunea existenta a trei elemente: casatoria valabila dintre barbatul si femeia din a caror uniune se pretinde ca s-a nascut copilul; faptul ca acel copil a fost nascut dintr-o femeie casatorita si care pretinde ca ii este mama; faptul ca tatal sau a fost sotul mamei. Rezulta, ca in sistemul Codului civil, mai intai trebuia sa se faca dovada maternitatii legitime, iar pe baza prezumtiei de paternitate se stabilea si paternitatea legitima a copilului fata de sotul mamei. Codul civil stabilea mai multe moduri de dovada a maternitatii legitime, si anume: actul de nastere, posesia de stat si proba testimoniala. In ceea ce priveste filiatia naturala, pe langa faptul ca reglementarea se bazeaza pe discriminarea intre copilul din casatorie (legitim) si copilul din afara casatoriei (natural, nascut fie din concubinaj, fie din adulter), s-a aratat ca, din nefericire, Codul civil era cat se poate de defectuos, deoarece nu permitea solutionarea problemelor complexe pe care le ridica filiatia naturala si mai mult genera inechitati intolerabile. In primul rand in ceea ce priveste modurile de stabilire a filiatiei naturale, s-a remarcat faptul ca s-a instituit o discriminare inadmisibila, dupa cum este vorba de stabilirea filiatiei fata de mama sau de stabilirea filiatiei fata de tata. Astfel, filiatia naturala se putea determina prin recunoastere voluntara, pe care o putea face mama sau tatal copilului, in formele prevazute de lege. Putea fi recunoscut orice copil natural, adulterin sau incestuos. Daca insa copilul natural nu a fost recunoscut benevol, era posibila cercetarea in justitie a filiatiei naturale. In al doilea rand, din punctul de vedere al efectelor filiatiei naturale, sistemul Codului civil era mai degraba apropiat de sistemul vechiului drept roman. Fata de mama, copilul natural era asimilat copilului legitim, atat in ceea ce privea exercitiul drepturilor parintesti, cat si drepturile succesorale. Fata de tata insa, copilul era absolut strain.
Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.
