Furtul

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE 3
1. SUSTRAGEREA DE BUNURI DIN AVUTUL ALTEI PERSOANE, SAVARSITA PRIN FURT 5
1.1. Notiune si definitie. 5
1.1.1. Tentativa si consumarea 5
1.2. Obiectul furtului 6
1.3. Latura obiectiva 8
1.3.1. Criteriul obiectiv 10
1.3.2. Criteriul subiectiv 12
1.4. Latura subiectiva 15
1.4.1. Scopul cupidant 16
1.5. Subiectul infractiunii 16
2. ANALIZA COMPONENTEI INFRACTIUNII DE FURT 18
2.1. Furtul 18
2.2. Furt repetat 20
2.3. Furtul savirsit de doua sau mai multe persoane 21
2.4. Furtul savirsit prin patrundere in incapere, in alt loc pentru depozitare sau in locuinta. 22
2.5. Furtul care a cauzat daune considerabile pagubasului 23
2.6. Furtul savirsit in timpul unor calamitati. 24
2.7. Furtul savirsit de un grup criminal organizat. 24
3. CERCETAREA INFRACTIUNILOR SAVIRSITE IMPOTRIVA PATRIMONIULUI 26
3.1. Consideratii generale 26
3.2. Cercetarea faptelor de furt si tilharie 26
3.2.1. Constatarea faptelor 26
3.2.2. Cercetarea la fata locului 27
3.3. Alte activitati de urmarire penala 28
3.3.1. Perchezitia 28
3.3.2. Reconstituirea 29
INCHEIERE SI CONCLUZII 30
BIBLIOGRAFIE 31


Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Proprietatea constituie baza materiala a societatii si serveste ca mijloc de satisfacere a necesitatilor materiale si intelectuale a persoanei. Pentru ca proprietatea sa-si realizeze sarcina este necesara ocrotirea ei de atentate criminale.
In articolul 9 al Constitutiei RM sunt intarite principiile fundamentale privind proprietatea, fiind stabilite doua tipuri de proprietate: publica si privata, care se constituie din bunuri materiale si intelectuale. Art. 7 al Legii cu privire la proprietate numeste obiectele dreptului de proprietate: pamantul, subsolul, apele, regnul vegetal, cladirile, instalatiile, obiectele culturii materiale si spirituale, banii, hartiile de valoare si alte bunuri, precum si produsele activitatii intelectuale.
Statul intotdeauna a considerat necesara lupta cu atentatele criminale asupra avutului proprietarului. La momentul actual problema consta in intensificarea pazei proprietatii, ocrotirea tuturor tipurilor de proprietate in aceiasi masura, perfectionarea in continuare a activitatii de prevenire a atentatelor asupra averii proprietarului, sporirea eficientii activitatii judiciare, realizarea recuperarii totale a pagubei materiale. Conform statisticii in Moldova o parte considerabila a infractiunilor - peste 70% - sunt infractiuni impotriva avutului proprietarului, dintre care multe sunt savarsite in proportii mari si deosebit de mari.
Ocrotirea formelor de proprietate in statal nostru este o conditie importanta pentru ridicarea bunastarii materiale si nivelului intelectual al persoanei, o conditie necesara pentru consolidarea independentei economice si politice a statului, pentru afirmarea suveranitatii si autoritatii statului pe arena internationala.
Lupta cu atentatele criminale asupra avutului proprietarului este efectuata in conformitate cu legea, in Codul Penal al Republicii Moldova aceste infractiuni sunt prevazute in capitolul VI al Partii Speciale.
Codul Penal ai Republicii Moldova in dependenta de metoda atentatului eliminai stabileste sapte forme de sustragere a avutului proprietarului: furtul, jaful, talharia, escrocheria, insusirea, delapidarea si sustragerea prin abuz de serviciu. Comun pentru toate formele de sustragere sunt doua particularitati: pricinuirea unei pagube materiale proprietarului si imbogatirea ilicita a infractorului.
Fiecare forma de sustragere a avutului proprietarului are particularitatile sale obiective si subiective, care reprezinta totalitatea metodelor, folosite de infractor la sustragerea bunurilor. Prin orice mijloc de sustragere se micsoreaza fondul existent al proprietarului si el pierde posibilitatea de a folosi, poseda si a dispune de bunul sau.
O conditie obligatorie pentru definirea notiunii de sustragere este dezvaluirea esentei sociale a principiilor legislative, interpretarea lor in corespundere cu principiile dreptului penal. Definitie exacta a notiunii de sustragere are o importanta esentiala pentru elucidarea esentei acestei infractiuni, pentru calificarea corecta si delimitarea formelor aparte de sustragere de alte crime. Toate notiunile de sustragere, cu toate ca contin unde deosebiri, reflecta insusirile esentiale, comune pentru toate formele de sustragere a avutului proprietarului.
In legatura cu cele expuse mai sus, prin sustragere se intelege ridicarea ilicita, gratuita a avutului proprietarului, savarsita cu scop de profit si transferarea acestui avut in folosul altor persoane sau insusirea avutului de catre infractor, care a pricinuit paguba proprietarului.
Consider, ca in perioada prezenta de timp tema abordata de mine este actuala si arzatoare, deoarece nivelul critic al economiei tarii, nivelul de trai mizer al populatiei duce la cresterea numarului de infractiuni contra avutului proprietarului.
Scopul tezei de an este elaborarea unui modul enucleational, ce ar reflecta intregul fenomen al sustragerilor savirsite prin furt.
Sarcinile de baza a lucrarii sunt:
a) Sistematizarea lucrarilor stiintifice a specialistilor teoreticieni la tema abordata, grupandu-le intr-un tot intreg conchis si cuprinzator.
b) Analiza juridica amanuntita a componentei de sustragere din avutul proprietarului savarsita prin furt, ilustrata cu exemple practice.
c) Elaborarea unor concluzii, ca verificare a lucrului efectuat, si a unor propuneri, care ar putea servi la folosirea cit mai corecta a legislatiei.
Teza de an este constituita din introducere, trei capitole si incheiere.
1. SUSTRAGEREA DE BUNURI DIN AVUTUL ALTEI PERSOANE, SAVARSITA PRIN FURT
1.1. Notiune si definitie. 
Raspunderea pentru o astfel de forma a sustragerii, cum este furtul, este prevazuta de art.186 C.P, care este primul din sirul de articole incluse in Capitolul al treilea "Infractiuni contra patrimoniului" al Partii Speciale a Codului penal. Acest articol are o structura formata din patru alineate: alineatul l prevede tipul de baza, alineatele 2, 3 si 4 - tipurile agravate ale componentei de furt.
Cunoscut din cele mai indepartate timpuri, furtul constituie si in prezent forma cea mai tipica si, totodata, cea mai frecventa de incalcare a patrimoniului. Putand fi savarsit in imprejurari diferite, dintre care unele de natura sa ridice periculozitatea sociala a faptei, furtul a fost incriminat atat in forma simpla cat si in forma califi!cata .
In alin. l art.186 C.P. este formulata notiunea legislativa a furtului, si anume "sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane".
Cea mai reusita notiune doctrinara a furtului este data de autorul Boico A.I.: "Furtul reprezinta luarea si trecerea ilegala gratuita, savarsita in mod ascuns si in scop cupidant, a averii straine in folosul faptuitorului sau al altor persoane, care a cauzat prejudiciu proprietarului sau altui posesor al acestei averi" .
1.1.1. Tentativa si consumarea 
Tentativa furtului este pedepsita de lege. Daca in cazul altor infractiuni delimitarea tentativei de forma con!sumata se poate face cu destula usurinta, in cazul furtului problema poate ridica dificultati. Aceasta explica, de altfel, si numeroasele teorii referitoare la consumarea furtului . 
Dintre aceste teorii amintim:
a) teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca, cu mana sau instrumentul de care se foloseste, bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe nedrept, indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze;
b) teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptui!torul ridica bunul din locul unde se afla, deplasandu-l in alt loc;
c) teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune;
d) teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunu!lui in stapanirea de fapt a faptuitorului;
e) in sfarsit, teoria potrivit careia furtul se consuma m momentul cand faptuitorul ajunge in situatia de a-si asigura stapanirea asupra bunului.
Dintre aceste teorii, de cea mai larga raspandire se bucura teoria potrivit careia luarea bunului presupunand doua acte - scoaterea bunului din posesia sau detentia altuia si intrarea faptuitorului in stapanirea acelui bun - furtul se consuma in momentul realizarii celui de-al doilea act, adica in momentul imposedarii . 
In cazul sustragerii de bunuri dintr-un loc asigurat cu paza, furtul se consuma in momentul cand faptuitorul a reusit sa depaseasca paza.
Orice activitate anterioara inceperii actiunii de luare constituie un act de pregatire (de exemplu, deplasarea unei biciclete aflate in fata unui restaurant si asezarea acesteia intr-un loc mai ferit, tot in strada, pentru a putea fi mai usor luata ulterior, iar orice activitate posterioara momen!tului cand bunul a intrat in sfera de stapanire a faptuitorului, nu are nici o influenta asupra existentei infractiunii.
In anumite situatii furtul poate fi o infractiune continua (furtul de curent electric) sau o infractiune continuata - in asemenea situatii, in afara momentului consumarii, exista si un moment al epuizarii, care este, dupa caz, momentul incetarii actiunii de luare sau momentul savarsirii ultimei actiuni de luare .


Fisiere in arhiva (1):

  • Furtul.DOC

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!