Instituțiile statului - Parlamentul

Cuprins proiect

Cuprins 2
1. Constituirea Parlamentului 3
2. Structura Parlamentului 7
3. Organizarea Parlamentului 9
4. Functionarea Parlamentului 14
5. Statutul parlamentarilor 16
6. Functiile Parlamentului 19
6.1. Functia deliberativa 20
6.2. Functia constituanta 20
6.3. Functia jurisdictionala 21
6.4. Clasificarea functiilor dupa continut 21
7. Actele Parlamentului 26
Concluzii 30
Bibliografie 32

Extras din proiect

1. Constituirea Parlamentului
Conform dispozitiilor art. 61, alin. (1), Parlamentul este un organ reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare in Romania (art. 80, alin. (1): “Presedintele Romaniei reprezinta statul roman ”), iar pe plan local, primarii si consiliile locale si judetene se bucura de reprezentativitate.
Caracterul reprezentativ decurge din desemnarea autoritatii in speta de catre cetateni, prin vot. Insa, trebuie remarcat faptul ca desi Parlamentul este desemnat ca “organ reprezentativ suprem”, nu este implicata nicidecum subordonarea celorlalte organe fata de acesta. 
In calitate de legiuitor, Parlamentul, poate adopta reglementari generale si obligatorii pentru toti cetatenii si pentru toate autoritatile statului, inclusiv pentru cele reprezentative, insa nu poate dispune in privinta modalitatii in care Presedintele isi exercita atributiile sau organele administratiei publice locale isi exercita propiile atributii in cadrul autonomiei locale consacrate de Constitutie. Altfel spus, Parlamentul Romaniei, ca si orice alt Parlament al oricarei democratii autentice, este departe de rolul de “organ suprem al puterii de stat” jucat (in teorie) de Marea Adunare Nationala in anii regimului totalitar comunist.
Ca “unica autoritate legiuitoare”, Parlamentul poate reglementa prin lege orice domeniu al vietii sociale. Limitele puterii sale legislative sunt cele stabilite in Constitutie. Astfel, Parlamentul trebuie sa adopte legile respectand procedura prevazuta in legea fundamentala (art. 73-79) si nu poate modifica dispozitii constitutionale decat cu respectarea conditiilor si a procedurii prevazute in art. 150-152. 
Alte autoritati (Presedintele Romaniei, Guvernul), desi participa la elaborarea legilor, nu au calitatea de “autoritati legiuitoare”, si aceasta spre deosebire de situatia din monarhiile constitutionale, unde (la inceput in mod efectiv, iar apoi doar formal) puterea legiuitoare era/este exercitata in comun de seful statului si de Adunarea Legiuitoare ( Ex: Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris stabilea in art II ca: “Puterea Legiuitoare se exercita colectiv de Domn, de Adunarea ponderatoare si de Andunarea Electiva”) 
Reglementarile referitoare la Parlamentul Romaniei sunt cuprinse in principal in Titlul III, Capitolul I din Constitutia Romaniei (art. 61-79) precum si in regulamentele Parlamentului: Regulamentul Camerei Deputatilor (RCD), Regulamentul Senatului (RS), precum si Regulamentul sedintelor commune ale Camerei Deputatilor si ale Senatului.
Camera Deputailor si Senatul sunt alese prin vot universal, direct, egal si liber exprimat, potrivit legii electorale (art.62, alin. (1)). Legea electorala, in acceptiunea acestei dispozitii, este Legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei deputatilor si a Senatului. Numarul deputatilor si al senatorilor este stabilit prin art.3, alin. (2) si (3) din legea electorala, in raport cu populatia tarii: un deputat corespunde unui numar de 70000 de locuitori, iar un senator, unui numar de 160000 de locuitori. Constitutia stabileste un anumit privilegiu pentru organizatiile cetatenilor apartinand minorotatilor nationale: in cazul in care acestea nu intrunesc numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la un loc de deputat, in conditiile legii electorale (Legea nr. 373/2004 stabileste in art. 4, alin. (3) ca este necesar ca aceste organizatii, legal constituite, sa fi obtinut in alegeri un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat). O minoritate nationala poate fi insa reprezentata de o singura organizatie.
Pentru a candida in alegerile parlamentare, un cetatean roman trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara (art. 61, alin(3));
- sa aiba drept la vot, conform ar. 36 (art. 37, alin. (1), teza 1). Dreptul la vot, in conditiile art. 36, il au cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani, pana in ziua alegerilor inclusiv, fiind exclusi debilii si alienatii mintali, precum si cei pusi sub interdictie si persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale;

Fisiere în arhivă (1):

 Institutiile Statului - Parlamentul.doc

Imagini din acest proiect