Principiul Legalității în Elaborarea Actelor Administrative de Către Organele Administrației Publice

CAPITOLUL 1

PRINCIPIUL LEGALITĂŢII CA DIMENSIUNE A STATULUI DE

DREPT

1.1. Constituţionalizarea statului de drept

Statele care îşi atribuie calificativul de stat de drept nu au creat încă un model unanim acceptat , dar au aderat Ia ideea că exprimă pe de o parte o condiţie ce priveşte puterea şi o mişcare de raţionalizare şi de ordonare a acesteia, iar pe de altă parte exprimă şi o concepţie nouă privind dreptul care are în vedere caracterul său ambivalent atât ca mijloc de acţiune a statului, dar şi ca mijloc de limitare a puterii acestuia.

Aceasta este constanta care a prins contur între soluţiile tehnice diferite propuse, constantă care, în majoritatea cazurilor, are un caracter constituţional, deoarece constituţiile sunt cele care " trebuie să prevadă distribuirea autorităţii şi limitele în care se poate extinde puterea, dar şi mijloacele de contracarare, astfel încât să se poată determina întotdeauna ce este legal sau ilegal şi să se prevadă regimul de drept " .

În tratatul profesorului Ion Deleanu este menţionată ca şi condiţie imanentă a statului de drept instituţionalizarea supremaţiei Constituţiei fapt prin care se înţelege subordonarea legislativului faţă de aşezământul fundamental, prin urmare statul de drept devine astfel stat constituţional. Consacrarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a obligativităţii legii în aşezământul fundamental are avantajul pe care întotdeauna o normă expresă o reprezintă faţă de aceea rezultată din interpretare: certitudinea în mod strict, previzibilitatea în mod indubitabil.

Principiul supremaţiei Constituţiei şi al obligativităţii legii exprimă pe de o parte supremaţia Constituţiei când legea exprimă voinţa, numai dacă respectă norma constituţională ca şi consecinţă a principiului constutuţionalităţii care cumulează şi articulează mijloacele juridice care au ca scop asigurarea conforalităţii regulilor dreptului dispoziţiilor constituţionale, iar pe de altă parte obligativitatea legii, preeminenţa sa în reglementarea relaţiilor sociale asigură ordinea de drept.

Principiul legalităţii, ca principiu juridic, exprimă două condiţii ale statului de drept:

- obligaţia subiectelor de drept de a respecta normele juridice în vigoare

- respectarea ierarhiei normelor juridice.

întâietatea legii în constituţiile ţărilor acceptă înţelesul exhaustiv, fără a se face diferenţă între principiul legalităţii şi cel al constituţionalităţii. Această abordare este posibilă, deşi principiul constituţionalităţii trebuie exprimat atât din punct de vedere al raportării regulilor dreptului la conţinutul reglementărilor constituţionale, dar şi din punctul de vedere al raportării la procedurile instituite de Constituţie pentru emiterea lor.

Utilizarea accepţiunii largi a principiului legalităţii este considerată posibilă deoarece pilonul legalităţii este reprezentat de Constituţia fiecărui stat de drept.

1.2. Reflectarea principiului legalităţii în constituţiile ţărilor din Uniunea Europeană

La data de 1 octombrie 1920 în Austria a fost votată Legea de instituire a Republicii Austriece ca federaţie. Aceasta a suferit mai multe modificări esenţiale în funcţie de contextul istoric până în anul 1994 când a fost oficial numită Legea Constituţională Federala (Bundesverfas-sungsgesetz) prescurtat B-VG.

Unicitatea sistemului austriac în Europa derivă din faptul că nu toate normele care au caracter constituţional sunt reunite într-o Constituţie unică.