Răspunderea Statelor în Drept

INTRODUCERE

Dreptul Internaţional contemporan este format din principii şi norme juridice create pe baza acordului de voinţă dintre state, cu scopul de a reglementa relaţiile dintre acestea.

Prin procesele şi formele sale juridice de creare şi dezvoltare, dreptul internaţioal este un drept al relaţiilor dintre state, un drept interstatal, format pe baza acodului de voinţă al statelor, exprimat prin mijloace juridice specifice. Statele sunt acelea care creează Dreptul Internaţional, dar în acelaşi timp, alături de alte entităţi intenaţionale, sunt şi destinatare ale acestuia, asigurând respectarea, înfăptuirea normelor sale.

În desfăşurarea activităţii sale internaţionale, fiecare stat îşi exercită politica sa externă corespunzătoare intereselor şi ţelurilor sale principale, urmăreşte crearea condiţiilor favorabile înfăptuirii scopurilor şi direcţiilor principale ale politicii sale externe. Sub acest aspect, trebuie subliniat faptul că în relaţiile internaţionale se întâlnesc şi se confruntă poziţiile şi interesele diferite, uneori chiar opuse, ale statelor, fapt ce se manifestă şi în procesul formării şi aplicării Dreptului Internaţional.

Principalele participante în relaţiile internaţionale sunt statele, întrucât acestea constituie subiectul principal al Dreptului Internaţional, al drepturilor şi obligaţiilor internaţionale. Statul este considerat subiectul primordial, originar în raport cu alte entităţi, având personalitate de Drept

Internaţional recunoscută de state ; el este în acelaşi timp un subiect universal întrucât îşi exercită drepturile şi îşi asumă obligaţiile în orice domeniu al relaţiilor intenaţionale. Personalitatea internaţională a statului este o consecinţă directă a faptului că acesta constituie o entitate politică de sine stătătoare, care ocupă un loc central şi are o însemnătate majoră în relaţiile internaţionale. Temeiul politic şi juridic al calitaţii sale de subiect al Dreptului Internaţional îl reprezintă suveranitatea de stat.

Suveranitatea de care se bucură statele, nu le permite să încalce normele şi principiile Dreptului Internaţional, ori să lezeze interesele altor state, ele urmând să răspundă pentru actele sau faptele lor ilicite, cât şi pentru acelea care, deşi nu au un caracter ilicit, prejudiciază alte state.

Răspunderea internaţională este o instituţie de bază a Dreptului Intenaţional Public ; este condiţia fundamenatală pentru existenţa unui stat de drept, fie pe planul internaţional al statelor, fie în comunitatea internaţională.

Răspunderea internaţională contribuie la realizarea legalităţii internaţionale, la garantarea ordinii juridice internaţionale, la stabilitatea relaţiilor internaţionale şi la dezvoltarea cooperarii între state şi popoare.

Instituţia răspunderii, în cadrul Dreptului Internaţional Contemporan, îndeplineşte funcţii deosebit de importante. Din acest punct de vedere, încălcarea normelor Dreptului Internaţional, în special a celor legate de asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, au consecinţe deosebit de grave. În acelaşi timp , datorită dezvoltării accentuate a stiinţei şi tehnicii,

statele desfăşoară activităţi care , chiar dacă sunt realizate în limitele Dreptului Internaţional , prezintă un grad ridicat de pericol, putînd provoca prejudicii importante altor state ori cetăţenilor lor.

Se impune a se aminti, că încă din 1927, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, preciza, printr-o hotărire a sa , că „ Este un principiu de Drept Internaţional, că violarea unui angajament atrage obligaţia de reparare într-o formă adecvată ” .