Violența în familie

I. Violența în familie art. 199 NCP :

(1) Dacă faptele prevăzute în art. 188,art. 189 și art. 193-195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

(2) În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală.

II. ISTORIC 1. VIOLENTA DOMESTICA IN LUME

''Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în

Statele Unite și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anul 1990 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului."

"În perioada de tranziție din anii 1990 au existat încercări de soluționare a acestei probleme, dar implementarea a fost lentă. Violența domestică a început să fie abordată, din punct de vedere social și legal, începând cu anii 2000. În 2016, România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul)."

"In Republica Moldova Legea nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie definește violența în familie ca „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale”.

Legea definește mai multe tipuri de violență: violență fizică, violență sexuală, violență psihologică, violență spirituală și violență economică.

Documentarea și conștientizarea violenței domestice diferă în funcție de țară și epocă.

2. VIOLENTA DOMESTICA IN ROMANIA

Pana in anul 1989 in România nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența in familie, deși era destul de răspândita.

Înainte violența domestică nu a fost tratată ca o problemă socială, în România fiind în mare parte ignorată în timpul perioadei comuniste. Conștientizarea acestei probleme s-a produs târziu, pe la mijlocul anului 1990.

Violența fizică are efecte devastatoare asupra femeii, deoarece ii afectează sănătatea fizică, sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți.

Legea nr. 217/2003 privind prevenirea violenței în familie a fost prima lege din România specifică violenței domestice. Potrivit acestei legi, victima putea să ceară un ordin de protecție provizoriu sau ordin de protecție pentru o perioadă de până la 6 luni dar si cu posibilitate de prelungire, în cazul în care agresiunile continuă.

Această lege a fost modificată în mod substanțial în 2012 si descrie șapte tipuri de violență domestică:

a) violența verbală: limbaj agresiv, insulte, amenințări, umilire, expresii degradante;

b) violența psihologică: comportament abuziv sau care dorește să domine victima,

provocând daune psihologice și tensiuni, amenințări, afișarea armelor, gelozie excesivă;

c) violența fizică: lovire, îmbrâncire, trântire, înțepare, tăiere, strangulare, bătaie,

tragere de păr, intoxicații, ardere;

d) violența sexuală: constrângere și hărțuire în activitatea sexuală, inclusiv violul

marital. În România, violul marital este enumerat în mod explicit ca violență sexuală și se pedepsește cu închisoare între 5 și 15 ani.

e) violența economică: interzicerea activității profesionale (de a lucra în afara casei),

privarea membrilor de familie de diverse lucururi esentiale (hrana , haine);

f) violența socială: include izolarea victimei, interzicându-i să-și vadă familia sau

prietenii;

g) violența spirituală - interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța

copiii să vorbească în limba dorita, impunerea aderării la credințe.

“Numărul victimelor violenței domestice in anul 2009 în România era de 12.161 de persoane Conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 38% dintre femeile ucise la nivel mondial sunt ucise de către partenerii lor.”

Noul cod penal, care a intrat în vigoare în 2014, prevede la art. 199 că dacă faptele prevăzute în art. 188 (omorul), art. 189 (omorul calificat), art. 193 (lovirea sau alte violențe), art. 194 (vătămarea corporală) si art. 195 (lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte) sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.