Împăduriri

În vederea folosirii raţionale a potenţialului productiv al fondului forestier, a sporirii capacităţii de producţie şi protecţie a pădurii este necesar ca pe fiecare suprafaţă din cuprinsul fondului forestier să se instaleze vegetaţia lemnoasă care să corespundă în cel mai înalt grad factorilor staţionali şi locali cât şi cerinţelor socio-economice de perspectivă.

În acest sens se va întocmi un proiect de împădurire a suprafeţelor lipsite de vegetaţie forestieră, a celor incomplet regenerate pe cale naturală şi artificială precum şi a celor rezultate în urma refacerii sau substituirii arboretelor necorespunzătoare economic şi cultural din cuprinsul U.P. III Brodina de Sus , O.S. Brodina, Direcţia Silvică Suceava.

În cadrul proiectului se vor prevedea şi suprafeţele destinate împăduririi , din afara fondului forestier, pentru ameliorarea terenurilor degradate prin erodare, alunecare, sărăturare, nisipare, cu exces de umiditate sau cu deficit de apă din cuprinsul acestei unităţi.

Obiectivul esenţial urmărit de proiect îl constiutie înfiinţarea unor culturi forestiere de mare stabilitate ecologică şi cu o mare valoare economică. Principalele direcţii de acţiune pentru atingerea acestui deziderat constau în:

- alegerea judicioasă a speciilor, în sensul unei concordanţe depline între cerinţele acestora şi specificul ecologic al staţiunii;

- asocierea speciilor alese de aşa manieră astfel încât fiecare în parte sa-şi îndeplinească rolul atribuit în compoziţia de regenerare;

- folosirea unui material de împădurire selecţionat şi ameliorat ;

- instalarea culturilor la timp prin adoptarea corespunzătoare a tehnologiilor ;

- stabilirea şi aplicarea la momentul oportun a lucrărilor de întreţinere necesare până când culturile ating reuşita definitivă;

- identificarea şi combaterea dăunătorilor ce ar putea compromite culturile;

Prin elaborarea proiectului se vor stabili soluţiile tehnice în raport cu condiţiile în care se va lucra, se va determina efortul economic necesar, efectul economic pe care se scontează pentru ca în final, să se analizeze eficienţa economică a lucrărilor.

Cap.1 Descrierea generală a unităţii de producţie

1.1. Localizarea geografică şi situaţia administrativă

Unitatea de gospodărire Solcan face parte din U.P.III Brodina de Sus, O.S.Brodina, D.S. Suceava

Este delimitată în nord de autostrada E22 care o desparte de Ocolul Silvic Brodina de Jos , urmând apoi spre vest parcelele 148A şi B, 146 A şi B, 145A şi B, Tr. Cunschi, urmând apoi o culme ce desparte U.G.-ul Măliniş de restul parcelelor ocolului. În sud întâlnind o culme ce separă Ocolul silvic Brodia de Sus de Ocolul silvic Moldoviţa. În nord est găsim P. Negru urmând apoi înspre est tot o culme.

Din totalul suprafeţelor ocupate în U.P.III Brodina de Sus, pentru acest proiect s-au luat în studiu 12 unităţi amenajistice, denumite în continuare unităţi de cultură forestieră (u.c.f) cu suprafaţa totală de 66.4 ha. Aceste 12 u.c.f.-uri conţin 2 u.c.f.-uri prevăzute cu lucrări de împădurire propriu-zisă , 2 u.c.f.-uri prevăzute cu lucrări de reîmpădurire, 2 u.c.f-uri prevăzute cu lucrări de refacere, 2 u.c.f.-uri prevăzute cu lucrări de substituire, 2 u.c.f-uri prevăzute cu lucrări de completare şi 2 u.c.f-uri prevăzute cu lucrări de ameliorare.

1. Studiul condiţiilor staţionale

1.Condiţii geologice şi geomorfologice

U.P. III Brodina de Sus este situată în regiunea colinelor înalte şi mai puţin a celor mijlocii.

Condiţiile de solificare reprezentative sunt S-a format pe substrate bogate în minerale calcice şi feromagneziene, în cazul de faţă pe gresii fine calcaroase, care explică formarea acestui sol în plină zonă a argiluvisolurilor; Roca de solificare este din zonă, fiind puţin variată, numai unele caracteristici specifice ale specifice ale rocilor au determinat şi unele particularităţi specifice ale solurilor. Astfel, solurile formate pe marne au specific apariţia fenomenului de pseudogleizare. Roca de solificare, fiind fără duritate a determinat soluri profunde, cu slab conţinut de schelet.

Apa freatică este accesibilă rădăcinilor doar pe terenuri joase.

În funcţie de factorul pedogenetic, existent s-au format soluri brune luvice cu subtipurile: brun luvic tipic,brun eumezobazic tipic, brun eumezobazic gleizat

Brun acid tipic

Zona luată în studiu se caracterizează prin prezenţa unor culmi largi, cu aspecte de terase superioare.