Parcul Național Buila-Vânturarița

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Este cel mai mic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4186 ha, fiind situat în Judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.

Localităţile din zonă – scurt istoric

La poalele Masivului Buila-Vânturariţa sunt câteva localităţi străvechi: Oraşul Horezu, Comuna Costeşti (satele Costeşti, Bistriţa, Pietreni şi Văratici), Comuna Bărbăteşti (satele Bărbăteşti, Bodeşti, Negruleşti şi Bârzeşti), Comuna Stoeneşti, Comuna Păuşeşti, Oraşul Băile Olăneşti (satele Cheia, Tisa, Comanca, Gurguiata).

Prezenţa omului în aşezările de pe văile râurilor care curg la poalele Builei este foarte veche. Vestigiile neolitice descoperite în peşteri şi în preajma primelor vetre ale satelor atestă locuirea acestor meleaguri ferite de calamităţi din cele mai vechi timpuri. În Costeşti a fost descoperită cultura Ferigile, din a doua epocă a fierului. Doi fraţi, Bărbat şi fratele său Litovoi, au fost conducători ai primelor organizaţii de tip feudal din Ţara Românească (sec. XIII). Urmaşii lui Bărbat se spune că ar fi întemeiat Bărbăteştiul.

În continuare istoria locurilor gravitează în jurul numeroaselor aşezăminte monahale din zonă: Mănastirea Bistriţa, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Hurez, Mănăstirea Sărăcineşti, Schitul Pahomie, Schitul Pătrunsa, Schitul Păpuşa, Schitul 44 Izvoare, Schitul Peri, Schitul Iezer, Schitul Bradu, Schitul Jgheaburi, Mănăstirea Frăsinei.

Specificul zonei ,tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile sunt strâns legate de principalele ocupaţii ale localnicilor: păstoritul, prelucrarea lemnui şi a pietrei, pomicultura, apicultura.

Zona este vestită pentru olărit (ceramica de Horezu), covoare olteneşti, obiecte artizanale din lemn, meşteri dulgheri si tâmplari, portul şi tradiţiile pastoreşti, produsele tradiţionale locale: fructe, ţuică, brânzeturi, miere şi alte produse derivate din acestea.

Arhitectura specifică zonei este bazată pe prelucrarea lemnului şi a pietrei, cele mai la îndemână materiale în zona Olteniei de sub munte. Casele construite aici sunt cu pridvor (prispă) în faţă, sub care de obicei se află beciul. Temelia este construită din piatră zidită cu mortar, pereţii sunt construiţi din bârne din lemn tencuite, acoperişurile sunt acoperite cu şindrilă (şiţă). Magaziile (căsoaie) şi adăposturile pentru animale (grajduri, fânare) sunt construite tot din lemn.

În zonă au loc anual mai multe manifestări de tradiţie:

• Hora Costumelor – sărbătoarea portului şi muzicii populare – Pietrari – 10 aprilie

• Fagurele de Aur – sărbătoarea apicultorilor – Tomşani – luna mai

• Cocoşul de Hurez – târgul meşterilor olari – Horezu – începutul lunii iunie

• Învârtita Dorului – sărbătoarea păstorilor – Vaideeni – sfârşitul lunii iunie

• Sărbătoarea Căpşunului – Buneşti – luna iunie

• Festivalul internaţional al ţiganilor – Costeşti – 8 septembrie

• Festivalul de folclor „Gheorghe Bobei” – Bărbăteşti – luna decembrie

Descrierea parcului

Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est.

Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).