Acordarea și rambursarea creditelor bancare la Banca Socială SA

Introducere

Actualitatea temei. În condiţiile actuale de dezvoltare a Republicii Moldova, creditele constituie actualmente, cel mai important produs bancar. De aceea, urmărirea lor încă de la aprobare şi acordare face parte din gestiunea creditelor acordate de băncile comerciale. Procesele de creditare reprezintă o preocupare permanentă pentru managerii de bancă şi pentru agenţii economici.

Proiectul dat conţine două capitole, capitolul I Creditul-abordarea generală conţine 3 subcapitole, primul subcapitol este denumit Conceptul şi evoluţia creditului,în care se descrie istoricul apariţiei creditării. Al doilea subcapitol denumit Noţiuni şi trăsături generale ale creditului, aici sunt propuse însuşiri de noţiuni cheie ca: credit, creditor, debitor, scadenţă, garanţie, risc, cu ajutorul acestor noţiuni intrăm în esenţa noţiunii de credit. Subcapitolul trei Tipologia creditelor şi caracteristicile lor în care se stipulează diferenţele dintre tipurile de credite, include diversitatea tipurilor sub care se manifestă creditul în economie. Capitolul II: Acordarea şi rambursarea creditelor bancare la BC,,Banca Socială”S.A, include două subcapitole, primul subcapitol Derularea creditului bancar la BC,,Banca Socială”S.A. include în sine mecanismul de organizare a creditării în cadrul BC,,Banca Socială”S.A., data obţinerii licenţei acordate de către BNM, stabilirea gajului la diverse tipuri de credite, achitarea unor comisioane în caz de incapacitate de plată a creditorului a sumei împrumutate, plus dobînda aferentă la scadenţă, stabilirea rolului elementelor contractului de credite. Al doilea subcapitol Acordare şi rambursarea creditelor bancare la BC”Banca Socială”S.A., include procesul de acordare şi rambursare a creditelor în cadrul BC”Banca Socială”S.A. după tipologia lor, cunoaşterea noţiunilor ca: credite de consorţiu, credite overdraft, acordurile REPO, credite FIDA, credite a BMRD, credite RISP, şi se stabileşte analiza procesului de acordare şi rambursare a tuturor acestor tipuri de credite.

Obiective.Obiectivele propuse în această analiză este cunoaşterea şi înţelegerea mecanismului creditării şi a rolului elementelor contractului de creditare, stabilirea diferenţelor între formele creditului, procesul de acordare şi rambursare a creditelor în cadrul BC”Banca Socială”S.A., această analiză este importantă pentru clienţii actuali care deţin credite şi pentru clienţii viitori în cadrul BC”Banca Socială”S.A., determină esenţa procesului de creditare, şi luarea decizii cu privire la tipurile de credite care-i sunt necesare.

Capitolul I : Creditul - abordarea generală

1.1. Conceptul şi evoluţia creditului.

Creditul este cunoscut şi legiferat încă de la începuturile vieţii economice şi sociale, adică pe când civilizaţia abia străbate stadiul în care oamenii era împărţiţi şi îşi duceau viaţa ca liberi şi sclavi, ca stapâni şi simple obiecte însufleţite, şi toate acestea cu aproape 4 milenii în urma.

Primele dovezi ale unei activităţi bancare se regăsesc în Orientul Apropiat (Babilon) şi Egiptul Antic, unde templele erau, deopotrivă, loc de rugăciune şi loc de păstrare a banilor şi tezaurelor.

Tăbliţele de lut găsite, stau mărturie că templele din Babilon aveau o activitate ce poate fi asemanată, în unele privinţe cu activitatea institutiilor bancare moderne din zilele noastre. Pe aceste tăbliţe a fost dăltuită legea care cuprindea norme privind diferitele învoieli dintre oameni. Străvechiul cod cuprindea reguli precise privitoare la primirea şi acordarea de împrumuturi, asezarea şi plata dobânzilor, folosirea înscrisurilor doveditoare, constituirea de garantii, împartirea obligatiilor, depunerea în depozite, urmărirea în bunuri.A

Un fapt important în evoluţia relaţiilor economice şi sociale îl constituie extinderea împrumuturilor, într-o primă fază numai de produse destinate consumului, în special cereale, iar mai târziu şi de unelte ale muncii şi de instrumente bănesti.

Credite se acordau înca de la începuturi contra unui anumit preţ, adica dobândă, ceea ce asigura un substanţial câstig creditorilor, respectiv deţinatorilor de disponibilităţi în mărfuri şi bani care încheiau asemenea tranzacţii.

Mai târziu dobânda va fi cunoscută sub denumirea de cămătă şi se cristalizează o îndeletnicire aparte – cămătăria - profilată pe tranzacţii de împrumut, ce luau amploare odată cu dezvoltarea societaţii sclavagiste. Capitalul cămătăresc era solicitat pentru nevoile curente de producătorii liberi, agricultori, meşteşugari, de comercianţi şi navigatori în scopul finanţarii afacerilor, dar şi de aristocraţie, din nevoia de acoperire a cheltuielilor nemăsurate ale unei existenţe parazitare, de lux şi desfrâu, precum şi de suverani pentru purtarea razboaielor.

Împrumuturi în produse şi metal preţios acordau în lumea antică şi marii proprietari funciari, negustorii bogati, dar şi unii afacerişti ce începuse deja sa se specializeze în tranzacţii monetare, reuşind să acumuleze însemnate avuţii.

În Babilon au apărut şi au dăinuit adevărate dinastii de cămătări, care transmiteau şi sporeau forţa economică din generaţie în generaţie, exercitând şi o anumită influienţă în viaţa politică. Aceste dinastii aveau o activitate vastă, asemănătoare activităţii instituţiilor bancare din zilele noastre cum ar fi: finanţări importante, participaţii la case cămătăresti, asociere cu diverşi parteneri,înfiinţarea şi exploatarea de activităţi comerciale, schimb monetar, decontări în străinătate, primirea de mari depozite şi replasarea lor rentabilă, efectuarea curentă de speculaţii.[3,p.5-15]