Analiza diagnostic la SC Recomplast SRL Buzău

INTRODUCERE

În condiţiile tranziţiei ţării noastre la economia de piaţă, fiecare întreprindere, indiferent de forma de proprietate, profil sau dimensiune, trebuie să se adapteze în permanenţă la cerinţele pieţei şi ale mediului în care îşi desfăşoară activitatea, să-şi îmbunătăţească performanţele economico-financiare şi capacitatea de concurenţă în raport cu alţi agenţi economici.

Un rol important în realizarea acestor obiective îl are analiza diagnostic a activităţii economico-financiare a întreprinderilor, care, prin metodele şi tehnicile utilizate, permit diagnosticarea stării diferitelor fenomene, cunoaşterea cauzelor care provoaca anumite disfunctionalităţi şi luarea unor măsuri corespunzătoare pentru reglarea şi optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei firme.

În acest fel, analiza diagnostic a activităţii economico-financiare a societăţilor comerciale reprezintă un mijloc important al managementului intern al fiecărei firme, care permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltării şi utilizarea eficientă a resurselor materiale, umane si financiare, în vederea creşterii valorii de piaţă, a rentabilităţii şi a competitivităţii întreprinderilor. In acelaşi timp, informaţiile rezultate din analiza de diagnostic a activităţii economico-financiare a firmei pot fi utilizate şi de alti subiecti din afara întreprinderii, cum ar fi băncile, organele fiscale sau de control, precum şi de investitorii interesaţi în dezvoltarea unor afaceri cu firmele respective.

În cadrul indicatorilor care reflectă rezultatele economico-financiare ale întreprinderii un loc important îl ocupă cifra de afaceri. Aceasta e considerată indicatorul fundamental pe baza căruia se evaluează direct performanţele înregistrate de întreprindere sau se pot construi alţi indicatori care sunt utilizaţi pentru estimarea eficienţei activităţii întreprinderii.

Analiza cifrei de afaceri pe pieţe şi pe diverşi clienţi, pe stadii ale ciclului de viaţă a produselor, precum şi în raport cu cererea şi cu capacitatea de producţie permite adoptarea unor decizii corespunzătoare privind orientarea în viitor a activităţii desfăşurate de agentul economic.

Este, deci, explicabil de ce, în cadrul interesului mai larg acordat gestiunii financiare a întreprinderii, se acordă o atenţie deosebită activităţii şi deciziei financiare, atât în faza de programare, cât si în cea de execuţie.

În prezent, cifra de afaceri este esenţială pentru estimarea poziţiei întreprinderii pe piaţă, a capacităţii şi abilităţii sale de a dezvolta activităţi profitabile în condiţii de concurenţă.

Prin urmare, în etapa actuală, o atenţie deosebită trebuie acordată analizei cifrei de afaceri pe total întreprindere şi pe produse, a căilor sale de creştere şi a consecinţelor economico-financiare, a principalelor surse de venituri si a mijloacelor de diversificare a acestora. Se asigură astfel premisele maximizării cifrei de afaceri, ale consolidării şi extinderii agentului economic, ale creşterii cotei sale de piaţă şi sporirii averii acţionarilor.

CAPITOLUL I.

CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

1.1 Definirea analizei economico-financiare

Dicţionarul explicativ al limbii române1 arată termenul de analiză ca provenind din limba franceză “analyse”, “analyser”, cu sensul de “metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunţită a unei probleme”.

După Le Petit Larousse , termenul de analiză provine din limba greacă unde “analisis” are înţelesul de descompunere a întregului, “studiu elaborat în vederea diferenţierii elementelor care compun întregul, a determinării sau explicării raporturilor dintre acestea sau cu întregul”.

Se poate afirma aşadar că analiza, ca metodă de cunoaştere, este bazată pe descompunerea sau desfacerea unui obiect sau fenomen în părţile sale componente, pe stabilirea factorilor care îl determină, pe stabilirea relaţiilor de cauzalitate, descoperindu-se legile formării şi desfăşurării lor, formulându-se pe baza acestora decizii privind evoluţia lui viitoare.

Necesitatea analizei rezultă din faptul că nici o ştiinţă nu se poate dispensa de instrumentul analizei ca metodă de cercetare şi cunoaştere a fenomenelor; mai mult decât atât, în procesele manageriale, analiza economico-financiară apare ca instrument indispensabil în fundamentarea deciziilor.

Pentru a putea face faţă exigenţelor impuse de o dezvoltare continuă precum şi pentru a putea face predicţii asupra desfăşurării viitoare a evenimentelor, firma este nevoită să utilizeze, pentru a-şi cunoaşte cu exactitate potenţialul, un ansamblu de tehnici şi metode specifice, reunite în ceea ce s-a numit, ca ştiinţă, de-a lungul timpului – analiza activităţii economice – şi, mai recent, analiza - diagnostic.