Analiza Pieței Produselor și Serviciilor de Plăți pentru Persoane Fizice în România

BCR – alo

BRD - Mobilis

Standing order

Direct debit

INTRODUCERE

Potrivit reglementărilor care guvernează activitatea bancară din ţara noastră, “Societăţile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane fizice şi juridice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite” (Legea 33/1991). Băncile fac parte din sectorul terţiar, fiind considerate prestatori de servicii bancare.

Relaţiile dintre bancă şi clienţi reprezintă o abordare sistematică la nivelul întregii bănci. Clienţii au preferinţele lor referitoare la activităţile bancare, afirmaţie valabilă atât pentru clienţii persoane fizice cât şi pentru clienţii persoane juridice.

Un client - persoană fizică poate fi descris ca o persoană ce deţine un cont bancar pentru uzul personal. Clienţii persoane fizice trebuie să urmeze o serie de reguli pentru a avea o relaţie client-bancă civilizată şi corectă. Persoanele fizice pot deschide conturi doar în numele lor, cu posibilitatea ca titularii de conturi să împuternicească şi alte persoane pentru semnătura în cont.

După câştigarea unui client, banca este interesată în menţinerea acestuia şi în optimizarea venitului cu care contribuie clientul pe parcursul relaţiilor lor.

Clienţii nu sunt obligaţi să facă tranzacţii cu o anumită bancă, ei pot merge la oricare alta, alte bănci încercând să-i convingă de acest lucru. Cele mai multe bănci sunt în căutare de clienţi şi pieţe noi pentru produsele / serviciile lor. Se poate constata impactul concurenţei. În acest fel creşte posibilitatea clientului de a-şi alege banca, astfel încat să îi fie satisfacut cât mai bine necesităţile de produse şi servicii bancare.

Clientul îşi alege banca pe baza unor preferinţe personale care, adesea, nu sunt raportate direct la produsul însuşi. Banca îşi poate reţine cel mai bine clienţii prin folosirea conceptului “grija faţă de client”, realizând prin aceasta cel mai bun serviciu de pe piaţă.

În consecinţă, orientarea instituţiilor pe aceste pieţe devine mai degrabă “către clienţi”, şi nu către “produs”.

În continuare vor fi prezentate produsele şi serviciile oferite de bănci persoanelor fizice.

Oferta unei bănci către clienţii săi derivă din însăşi cele trei funcţii principale ale sale:

-Să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice;

-Să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi;

-Să acorde împrumuturi clienţilor care solicită credite, folosind depozitele atrase.

Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor săi. Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera serviciilor, în practică, ”produsul bancar” este o realitate incontestabilă.

Băncile oferă clienţilor persoane fizice produse şi servicii cum ar fi:

• Deschiderea, funcţionarea şi închiderea conturilor;

• Viramente prin / în conturi, viramente din / în carduri;

• Operaţiuni cu instrumente de plată;

• Operaţiuni de creditări în lei/valută ale conturilor titularilor;

• Servicii bancare pentru economii şi investiţii financiare;

• Operaţiuni pe piaţa valutară;

• Banca la domiciliu;

• Consultanţă financiar-bancară;

• Păstrarea sau primirea obiectelor de valoare în casete de siguranţă etc.

Dintre aceastea, vom prezenta in continuare principalele produse si servicii bancare oferite persoanelor fizice din Romania.

PRINCIPALELE PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE DE PLATĂ OFERITE PERSOANELOR FIZICE ÎN ROMÂNIA

Cecul

Este un instrument de plată de transfer debit (decontarea este cerută de beneficiar) utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilități în aceste conturi. Cecul pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Trăgătorul dă un ordin necondiționat băncii sale - trasului - să platească la prezentare o sumă determinată, unei terțe persoane, numită beneficiar. Pentru ca trăgătorul să poată să emită cecuri, banca acestuia ii pune la dispoziție formulare de cecuri în alb, dar numai dacă deține un disponibil în cont. Banca eliberează formulare în carnete de cecuri de 25, 50 si 100 file; aceste formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec completează fila, o semnează și o predă beneficiarului, care la rândul său o va prezenta băncii sale spre încasare. Emiterea unui cec de către trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii, atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuși onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul dintre emitere și prezentare, trăgătorul procura trasului fondurile necesare pentru emiterea acestui cec. CIP - Centrala Incidentelor de Plăți - a fost creată ca o baza operațională în care sunt înregistrate incidentele de plați cu cecuri, cambii și bilete la ordin. În categoria incidentelor de plăți majore cu privire la cec intră: - cecul emis fără autorizarea trasului; - cec refuzat din lipsa totală sau parțială de disponibil în cont; cec emis de trăgător aflat în interdicție bancară. Toate informațiile cu privire la incidentele de plăți, colectate din sistemul bancar, sunt gestionate de CIP prin Fișierul Național de Incidente de Plăți - FNIP. Componenta corespunzatoare instrumentului de plată mai sus amintit poarta numele de Fișierul Național de Cecuri (F.N.C.).

Două dintre cele mai longevive legi din România - cea a cecului și cea a cambiei și a biletului la ordin - au fost modificate de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă, în sedinţa din 26 martie. Aceste acte normative datează din 1934 si de atunci nu au suferit modificări importante, instrumentele de plată rămânând la fel de rudimentare ca în perioada interbelică. Ceea ce se urmăreste prin noile reglementări este introducerea alternativei operaţiunilor online cu aceste instrumente financiare.

Echivalentele electronice ale cecului sau ale cambiei nu erau recunoscute până acum de legea română. Doar forma fizică a acestora avea valoare legală, ceea ce a generat cheltuieli importante, dar si posibilităţi de fraudă, de alterare a informaţiilor sau de pierdere în circuitul postal. “Aproximativ 10% din totalul operaţiunilor comerciale din România, iar cambiile si biletele la ordin - ceva mai rar. „Opinia mea personală este că cecurile vor dispărea treptat din circuitul bancar deoarece au apărut alte instrumente de plată moderne, cum sunt cardurile, si care nu întârzie operaţiunile făcând circuite inutile, precum cecul. Acesta mai are si alte probleme legate de falsificare, emitere fără acoperire, centrala incidenţelor de plăţi e plină de reclamaţii datorate cecului. Însă prin procesarea electronică se vor reduce substanţial aceste fraude “, a precizat Radu Graţian Gheţea, presedintele CEC.