a) Estimarea functiei Taylor de politica monetara pentru Cehia, Bulgaria si Romania. Pentru determinarea ratei dobanzii se pun in aplicare 3 scenarii : r = p + 1/2 (y-y*) + 1/2 (p-p*) + 2 2= rata reala a dobanzii r = rata dobanzii de politica monetara, p = rata inflatiei, y-y*=deviatia PIB de la trend Scenariu clasic: r=p+0,5*Decalaj de productie+0,5*deviatia inflatiei+2 Scenariu inflatie: r=p+0,1*Decalaj de productie+0,9*deviatia inflatiei+2 Scenariu decalaj productie: r=p+0,7*Decalaj de productie+0,3*deviatia inflatiei+2 CEHIA Rata dobanzii CEHIA BULGARIA Rata dobanzii BULGARIA ROMANIA Rata dobanzii ROMANIA b) Acum la nivel mondial obiectivul principal de politica monetara este stabilitatea preturilor iar strategia preferata a bancilor centrale este cea de tintire a inflatiei .De regula pentru a fundamenta deciziile de politica monetara este functia Taylor, care leaga stabilirea ratei dobanzii de deviatia inflatiei de la tinta si de decalajul de productie. r = p + 1/2 (y-y*) + 1/2 (p-2) + 2, unde r = rata dobanzii de politica monetara, p = rata inflatiei, y=deviatia PIB de la trend Daca inflatia actuala este egala cu inflatia tinta, iar decalajul de productie este zero, atunci rata nominala a dobanzii de politica monetara va fi egala cu rata reala (de obicei 2% pentru FED) plus rata inflatiei tinta. Decizia de politica monetara privind rata dobanzii reflecta preferinta bancilor centrale pentru inflatie joasa sau pentru somaj scazut. Aceasta preferinta este evidentiata prin compararea datelor din SUA si Zona Euro. Politica monetara vizeaza atat asigurarea unei ocupari cat mai mari cat si stabilitatea preturilor. Acest dublu scop, cunoscut si analizat in literature de specialitate ca ?mandat dual' al politicii monetare (?Why a Dual Mandate is Right for Monetary Policy?', Benjanim M Friedman, William Joseph Maier - Harvard University, 2010) poate fi privit in contrast cu scopul declarat al multor banci centrale care se preocupa cu precadere si poate uneori in exclusivitate de stabilitatea preturilor. Exista doua circumstante in care o banca centrala ar trebui sa se concentreze pe acest unic obiectiv. Prima situatie este cea in care exista si alte instrumente de politici publice care sa asigure niveluri dezirabile ale unor variabile reale precum PIB-ul si ocuparea. Cea de-a doua circumstanta consta in ipoteza conform careia stabilitatea outputului si a ocuparii nu poate fi asigurata mai usor si direct de politica monetara decat prin prisma evolutiei preturilor. In contextul macroeconomic actual, faptul ca stabilitatea preturilor este o conditie necesara dar nu si suficienta a facut ca ideea dublului-mandat al politicii monetare sa devina evidenta. O importanta deosebita cu privire la stabilitatea preturilor, trebuie acordata regulii lui Taylor. Aceasta regula sustine ca politica de stabilizare trebuie sa creasca rata dobanzii nominale mai mult decat creste rata inflatiei. Cu alte cuvinte, inflatia va fi tinuta sub control doar daca rata reala a dobanzii creste ca raspuns al cresterii inflatiei. Chiar daca in prezent regula lui Taylor pare perena, studiile lui Clarida, Gali si Gertler din 1998 arata ca in anii 60- 70 multe banci centrale, inclusiv cea a Statelor Unite ale Americii nu au respectat principiul lui Taylor, ceea ce a dus la Marea Inflatie.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.