Analiza serviciilor de turism pe piața românească

Întroducere

După cel de-al II război mondial au apărut noi modificări în viața socială economică a populației precum, se folosește pe larg automatica, cibernetica și alte tehnici de calcul în toate sectoarele de activitate. S-au modernizat mijloacele de transport, iar toată societatea omenească s-a industrializat la scară planetară. Aceasta societate industrializată pune accent pe mari centre urbane, in consecință realizându-se aglomerări ale căilor de transport, familiilor din blocuri etc. Totodata, prin organizarea științifică pe care o promovează, aduce posibilități de creștere a productivității muncii. Dar, in același timp, societatea industrializată produce și efecte negative asupra mediului ( poluarea în masă), precum și, influentează în mod direct sistemul nervos al oamenilor ( stres psihic).

Din acest motiv, apare tendința societății contemporane de a petrece cât mai mult timp liber călătorind, fiind în căutare de locuri liniștite și neaglomerate. În acest context, odată cu creșterea populației, sa diminuat factorul distanță-timp, datorită modernizării mijloacelor de transport, în consecință turismul, devenind o trăsătură remarcabilă a epocii.

Organizația Mondială de Turism (OMT), a definit conceptul de turism astfel ,, reprezintă un fenomem social, cultural și economic care presupune deplasarea oamenilor în orașe sau locuri în afara mediului lor obișnuit în scopuri personale (petrecerea timpului liber) sau de afaceri, pentru o perioadă de peste 24 ore, fără a depăși un an”. Conform acestor aspecte, activitatea turistică presupune elemente cu rol decisiv în realizarea actului turistic și care servesc drept bun argument pentru a include turismul în sectorul terțiar al serviciilor.

Capitolul 1 Rolul serviciilor de turism în economia României

1.1 Serviciile Turistice. Caracterizare generală.

Serviciile turistice reprezintă ,,...ansamblu de activități ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează” . O parte din aceste activități au ca scop satisfacerea unor necesități (hrană, odihnă), iar altele reprezintă caracteristici specifice turismului (organizarea călătoriilor, agrement etc.).

Trăsăturile serviciilor turistice:

- Imaterialitate

- Nestocabilitate

- Simultaneitatea producției și consumul lor

- Inseparabile de prestatorul acestora

- Intangibile

- Personalizate

- Grad accentuat de sezonalitate

- Complexitate

În ultimii ani, datorită unui ritm accelerat de dezvoltare, cât și a tendințelor de diversificarea, prestarea serviciilor de turism sa imbogățit cu conținut, iar clasificarea acestor se poate realiza după mai multe criterii. În general, pentru a satisface consumatorul, derularea prestației turistice presupune următoarele tipuri de servicii:

- Servicii de cazare;

- Servicii de alimentație;

- Servicii de agrement-diverstisment;

- Servicii de trasnport;

- Servicii suplimentare (informații, activități culturale, închirieri de obiecte etc.).

1.2 Analiza serviciilor de turism în România în perioada 2018-2020

După cum am povestit anterior, turismul ca sector economic, include o gamă largă de servicii, începând cu informare, cazare, alimentație, agrement etc. În economia națională, turismul reprezintă un element stimulator, presupunând o cerere anumită de servicii și bunuri care pune în mișcare o creștere în sfera producției acestora. În acest context, cererea determină o ajustare a ofertei, aceastea din urmă materializându-se în dezvoltarea structurilos turistice și indirect stimulează producția ramurilor participante. În consecință dezvoltarea turimului duce la un semnificativ spor de producție.

Aportul serviciilor turistice la creare PIB diferă de la o zonă la altă, de la un continent la altul, in funcție de nivelul acestuia și de dezvoltarea economiei țărilor respective. Astfel, în Europa - principala zonă turistică a lumii - cota de participare a turismului la PIB este de 14,0%, pe când în România, turismul a participat doar cu 2-3% la creare PIB.

1.3 Principalele agregate economice specifice serviciilor turistice

Agregatele economice sunt foarte utile, întrucât oferă indicatori statistici referitori la ramurile turismului. Principalele mărimi statistice sunt următoarele:

- Structurile de primire turistică;

- Ocuparea forței de muncă și activitatea pe sex și vârstă - date anuale;

- Valoarea adăugată brută din industriile turismului (VABIT);

- Valoarea adăugată brută directă din turism (VABDT);

- Produsul intern brut direct din turism (PIBDT).

1) Structurile de primire turistică, reprezintă toate construcțiile și amenajările, care oferă serviciul de cazare permanent sau sezonier turiștilor.

2) Valoarea adăugată brută din industriile turismului (VABIT) se obține prin însumarea valorilor adăugate brute totale din toate industriile turismului. Acesta exclude industriile neturistice a căror producție a fost achiziționată de vizitatori.

3) Valoarea adăugată brută directă din turism (VABDT) reprezintă suma părții din valoarea adăugată brută generată de industriile turismului și de alte industrii ale economiei care sunt direct în serviciul vizitatorilor. ,,Direct” face referire la valoarea care conduce doar la consumul vizitatorilor.

4) Produsul intern brut direct din turism (PIBDT) reprezintă consumul turistic interior ca parte a valorii adăugate (la prețuri de bază) generată de toate industriile la care se adaugă suma impozitelor nete asupra producției și importurilor incluse la prețuri de achiziție.

În continuare, se vor prezenta statistic indicatorii economici principali ca parte din serviciile turistice, analiză comparativă între anii 2018-2019-2020. Pentru a se realiza analiza serviciilor de turism sau creat așa numitele ,,achete statistice” care au constituit drept sursă de date pentru completarea tabelelor și graficelor. Printre populația țintă au fost turiștii nerezidenți, cât și persoanele rezidente cu vârsta de cel puțin 15 ani.