Aplicarea legii Sarbanes-Oxley în sistemul anglo-saxon de guvernanță corporativă - cazul companiei Procter&Gamble

Extras din proiect Cum descarc?

Aplicarea legii Sarbanes-Oxley in sistemul anglo saxon de guvernanta corporativa- cazul companiei Procter&Gamble
Sistemul anglo saxon de guvernanta corporativa
Printre ţările adepte modelului anglo saxon se pot aminti: Marea Britanie, SUA, Australia.
Scurt istoric
Înainte de anii 1980, guvernarea corporativă americană era foarte diferită de cea de azi, directorii executivi deţineau părţi neînsemnate din pachetul de acţiuni al firmei, stimularea lor fiind făcută prin măsuri tradiţionale de performanţă: volumul vânzărilor sau creşterea profiturilor, în timp ce conducerea firmei şi nici acţionarii nu se implicau prea activ în activitatea firmei.
În anii 1980, lucrurile au luat o întorsătură pozitivă, vălul de preluări a trezit un pic managementul şi mai ales acţionarii companiilor, creându-se un răspuns al pieţelor de capital la deficienţa guvernării corporative. 
Astăzi, chiar dacă există o reabilitare a achiziţiilor, speculatorii şi preluările ostile nu mai sunt atât de frecvente datorită poate a beneficiilor proprii obţinute de acţionari şi manageri din urma acestor tranzacţii. Însă, sfărşitul anilor 2000 aduce activitatea speculatorilor de active corporative pe piaţa britanică, datorită îngustării marginilor de profit ale oligaţiunilor, subevaluării activelor şi ignorării de către investitori a companiilor de mărime mijlocie.
Observând succesul pieţei americane, al pietei de capital, ţări ca Germania şi Japonia, care aveau un sistem de guvernare corporativă prin intervenţie au început să îşi orienteze sistemul de guvernare corporativă mai aproape de cel al Statelor Unite, adică spre un sistem anglo saxon.
Analizând însă sistemul german de guvernare corporativă, putem sesiza particularităţi combinate cu cele ale sistemului american, dar şi elemente complet diferite datorate complexului de împrejurări, culturii corporaţionale, valorilor culturale, modelelor de raportare şi armonizare internă-contabilă şi legislativă, a problemelor întâlnite şi modalităţilor legale de soluţionarea acestora.
Pornind de la descrieri primare a celor două sisteme anglo-saxon şi de intervenţie, se va dezbate posibilitatea de integrare şi armonizarea a utilizării unui mod comun de operare în contextul colaborării pe acest plan la nivel european. Astfel, dacă am porni de la faptul că Europa Continentală este dominată de corporaţii globale familiale (Peugeot-Franţa, Quandts (BMW)- Germania, Agnellis-Italia etc) în timp ce în Marea Britanie şi SUA familia are o putere virtual absentă în deţinerea marilor corporaţii globale, vom observa că cel mai frecvent motiv citat care stă la baza acestei dispersii sunt reglementările legislative din aceste zone. De exemplu, Marea Britanie deţine un sistem legislativ de protecţie a investitorilor minoritari deosebit de riguros, cel mai clar exemplu rezidă în frecventele preluări de firme, codul preluărilor de firme (takeover code) solicită firmelor care preiau alte firme să ofere tuturor acţionarilor companiei ţintă acelaşi preţ pe acţiune. Un alt astfel de cod care poate fi amintit este codul Cadbury .
Practica, sau nevoia de integrare au demonstrat că o aplicare consistentă a politicilor de armonizare legislativă, dar şi contabilă , a modelelor de raportare a activităţii corporaţiilor în contextul unor valori culturale diferite şi nuanţate mai cu seamă de factori tehnici şi politici reprezintă o provocare importantă în a fi soluţionată cel puţin în Uniunea Europeană. 
Sursa primară de referinţă pentru regulile contabile ale Directivei a Patra din „Directivele Legislative ale Companiei” din cadrul UE a fost identificată de Nobes (1983) ca fiind Actul Companiilor Publice Germane (Aktiengesetz) din 1965, prin care regulile de evaluare a activelor în concordanţă cu preferinţa germanilor pentru colectivism şi guvernare a stakeholderilor (insiderilor) au fost impuse în ţări cu valori individualiste şi cu guvernare corporativă de tip anglo-saxon. De aceea, consecinţele acestui proces de armonizare sunt amplu ilustrate de problemele întâlnite de Marea Britanie după ce ASC (Accounting Standards Committee- Comitetul Standardelor de Contabilitate) a impus revizuirea şi implementarea standardelor de evaluarea a activelor conform directivelor incorporate în Actul Companiilor din 1981.
Primul obiectiv al reglementărilor contabile a fost imbunătăţirea formularelor de de raportare financiară în sensul facilitării comparabilităţii acestora prin găsirea unor elemente de standardizare a politicilor contabile, chiar dacă există diferenţe notabile la orice nivel.
În cazul corporaţiilor cotate internaţional, indiferent de ţara de origine, situaţia armonizării practicilor şi metodelor de contabilizare devine şi mai complexă , dar totodată şi mai ardentă în contextul unei accelerări de ritm a globalizării.
Caracteristicile sistemului de guvernare anglo - saxon
În ţările anglo-saxone unde economia de piaţă a evoluat semnificativ, iar blocajele ivite în procesele de creştere economică au fost de scurtă durată, se manifestă un grad ridicat de dispersie a capitalului în cadrul firmelor. Structura acţionariatului este dispersată. Populaţia se poate implica în acest mod direct, prin achiziţionarea de acţiuni, în dezvoltarea economiei. Economisirile acestei populaţii se pot transforma rapid în investiţii pe piaţa de capital.


Fisiere în arhivă (1):

  • Aplicarea Legii Sarbanes-Oxley in Sistemul Anglo-Saxon de Guvernanta Corporativa - Cazul Companiei Procter&Gamble.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!