Belgia

• Capitolul I Prezentare genarala

• Deviză naţională:

• Eendracht maakt macht (neerlandeză)

• L'union fait la force (franceză)

• Einigkeit macht stark (germană)

• Unirea face puterea

• Imn naţional La Brabançonne (franceză Brabanteana)

• Capitală

•Populaţie

• Coordonate

• Bruxelles

1.031.215 (2007)

50°50′48″N 4°21′9″E50.84667, 4.3525

• Limbi oficiale

• neerlandeză, franceză, germană

• Sistem politic

• monarhie constituţională

• Rege

Prim-Ministru

• Albert II

Yves Leterme

• Independenţă

•declarată

• recunoscută •

4 octombrie 1830

19 aprilie 1839

• Suprafaţă

•Totală

• % apa • Loc 139

30.528 km²

n/d

• Populaţie

• •Totală

• Densitate

• Loc 76

10.584.534 est. 2007

344,32 loc./km²

• PIB (nominal)

•Total (2006)

• PIB per capita • Loc 18

$394,5 de miliarde

$41.605

• PIB (PPC)

•Total (2004)

• PIB per capita • Loc 30

$316,2 de miliarde

$31.400

• Monedă

• euro (€, EUR) = 100 eurocenţi

• Fus orar

• • vară • UTC+1

UTC+2

• Domeniu internet

• .be, .eu

• Prefix telefonic

• +32

• Prefix radiofonic

• ONA-OTZ

• Cod ISO

• 056 / BEL / BE

• Membru al: ONU, UE, OTAN, Benelux

• Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o ţară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv OTAN. Belgia se învecinează cu Ţările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.

• Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.

• Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Contextul istoric particular a făcut ca organizarea politică belgiană să fie foarte complexă.

• Şeful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştri neerlandofoni şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce îşi are originile în Codul Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al ierarhiei juridice, situată pe un nivel superior faţă de Curtea de Apel.

• Parlamentul federal este bicameral format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul este format din 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi. Membrii majori ai familiei regale care figurează în lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi în 11 arondismente electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţări cu participare la vot obligatorie, este ţara cu una dintre cele mai mari prezenţe la vot.

• Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naţionale, acestea divizându-se pentru a reprezenta interesele politice şi culturale ale comunităţilor. Principalele partide din fiecare comunitate reprezintă trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta (Flamanzii Liberali şi Democraţi (VLD) în Flandra şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR) în Valonia), Creştini-Democraţi conservatori (Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V) şi Centrul Democrat Umanist (cdH)) şi social-democraţi de stânga (Partidul Socialist - Diferit (Sp.a) şi Partidul Socialist (PS). O serie de partide au reuşit să obţină o reprezentativitate semnificativă începând cu jumătatea secolului trecut organizate pe teme naţionaliste, lingvistice şi de mediu.