Bugetul Uniunii Europene

Rezumat

Planurile pentru cheltuielile anuale sunt negociate între Parlamentul European şi Consiliul de Miniştrii pe baza unei propuneri a Comisiei.

Bugetul Uniunii nu trebuie să fie în deficit, ceea ce înseamnă că încasările trebuie să acopere întregul cost al diferitelor activităţi.

Aceste încasări, sau venituri, provin din trei surse principale: taxele vamale, o parte din baza taxei pe valoarea adăugată (TVA) armonizate a fiecărui stat membru şi o contribuţie de la statele membre, pe baza mărimii venitului lor naţional brut (VNB).

Uniunea Europeană dispune de „resurse proprii” pentru finanţarea cheltuielilor sale. Legal, aceste resurse aparţin Uniunii. Statele membre le colectează în numele UE şi le transferă la bugetul UE.

Resursele proprii sunt de trei feluri:

• Resurse proprii tradiţionale (RPT) — acestea constau în principal în taxele aplicate pentru importul produselor din ţările din afara UE.

• Resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) este o rată procentuală uniformă aplicată încasării TVA armonizate în fiecare stat membru.

• Resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB) este o rată procentuală uniformă (0,73 %) aplicată VNB-ului din fiecare stat membru.

Bugetul este alimentat şi din alte încasări, cum ar fi taxele plătite de către membrii personalului UE pe salarii, contribuţiile de la ţări din afara UE la anumite programe UE şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile concurenţei sau alte legi.

PIB UE 2009: 11,808,717 mil euro

Bugetul în anul 2011 este de 126.5 miliarde euro, ceea ce înseamnă o creştere de 2.9% faţă de 2010.

Banii contribuabililor sunt folosiţi de către Uniune pentru finanţarea activităţilor pe care toate statele membre şi parlamentele le-au convenit în tratate. O sumă mică – aproximativ 1% din bogăţia naţională a Uniunii, echivalentă cu aproximativ 235 de euro pe cap de locuitor – ajunge la bugetul anual al UE şi este apoi cheltuită în principal pentru cetăţenii şi comunităţile Uniunii.

Un număr mare de activităţi sunt finanţate în statele membre, de exemplu în agricultură, pescuit, infrastructură (construcţia de drumuri, poduri şi căi ferate), educaţie şi formare, cultură, ocuparea forţei de muncă şi politică socială, politică de mediu, sănătate şi protecţia consumatorului, cercetare, pentru a menţiona numai câteva domenii. De asemenea, sunt în curs de derulare iniţiative pentru a oferi cetăţenilor UE un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne. O parte din bugetul UE se cheltuieşte pentru finanţarea dezvoltării economice în lume şi pentru ajutorul umanitar oferit ţărilor din afara UE, care sunt afectate de dezastre naturale şi de alte situaţii de criză.

Perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se împart în cinci capitole:

1. Creștere durabilă: această rubrică include fondurile structurale, cercetarea și educația, cu un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani

2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale: este vorba de finanțarea politicii agricole comune și a politicilor de mediu, cu un buget de 371 de miliarde de euro

3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate activităților legate de justiție și afaceri interne. Această sumă va acoperi și programele care încurajează cetățenia europeană, cum ar fi schimburile între tineri, înfrățirea orașelor și dimensiunea europeană a presei și culturii

4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate acțiunilor în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, promovării drepturilor omului, politicii externe și de securitate comune și sprijinului pentru dezvoltarea țărilor învecinate

5. Administrația (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 de miliarde de euro, adică 5,75% din bugetul total.