Capitolul 1 - Capitalul fix: concept, clasificare, structura de ramura Capitolul 2 - Amortizarea capitalului fix in unitatile industriei si serviciilor rurale Capitolul 3 - Optimizarea duratei de functionare a capitalului fix Capitolul 4 - Utilajul de productie:Clasificare si amplasare 4.1 - Amplasarea utilajelor Capitolul 5 - Folosirea capitalului fix in unitatile industriei si serviciilor rurale Capitotul 6 - Eficienta economica a folosirii capitalului fix Studiu de caz - Evolutie si tendinte in structurile capitalului din economia Romaniei BIbiliografie
Capitolul 1 Capitalul fix: concept, clasificare, structura de ramura Pentru desfarusarea activitatilor economice, fiecare unitate dispune de un anumit capital, care prin modul sau de utilizare devine factor de productie. Capitalul reprezinta ansamblul bunurilor reproductibile ale unei activitati anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii unui profit. El se constituie din acele bunuri produse si acumulate care nu sunt supuse consumului final, ci sunt utilizate de intreprinderi pentru a produce noi bunuri economice si a le vinde cu profit. Prin continutul si rolul sau economic, capitalul-factor de productie se delimiteaza de ceilalti factori de productie si de capitalul lichid (banesc sau financiar). Din punct de vedere al continutului sau tehnico-productiv si investitional, capitalul cuprinde acele bunuri reproductibile care conditioneaza producerea contnua si eficienta a unor bunuri economice fara a caror mentinere nu se poate asigura ritmul necesar al activitatii economice. Dupa modul specific in care se consuma si se inlocuiesc, componentele capitalului se impart in: capital fix si capital circulant. Capitalul fix reprezinta acea parte a capitalului productive format din bunuri de lunga durata ce servesc ca instrumente ale muncii oamenilor in mai multe cicluri de productie, care se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de folosire. Continutul material al capitalului fix il constituie mijloacele de munca. Acestea devin capital fix numai atunci cant sunt atrase in procesul de productie; adica atunci cand participa efectiv la formarea de noi valori. Capitalul fix reprezinta partea cea mai activa, motiv pentru care cresterea cantitativa concomitant cu imbunatatirea performantelor tehnice, reprezinta calea principala de introducere a tehnicii noi de crestere a volumului fizic al productiei si de sporire a porductivitatii muncii. In unitatile industriei si serviciilor rurale, capitalul fix este format dintr-o mare varietate de mijloace de muca, in consecinta se impune o clasificare a acestora in anumite grupe care sa le apropie cat mai mult in ceeea ce priveste: -destinatia lor tehnica si de productie .gradul de influenta asupra activitatii productive -durata de functionare Clasificarea componentelor capitalului fix avand drept criterii cumulative, are importanta practica, deoarece ea permite alcatuirea unei grupari cat mai omogene privind perioada de functionare si recuperare a valorii lor prin cotele de amortizare care se inculd in cheltuielile de porductie ale unitatii si influenteaza decisiv eficienta economica a produselor sau a serviciilor realizate. Avand drept criteriu cumulativ: forma materiala; destinatia tehnologica: modul de actionare asupra obiectelor muncii, capitalul fix se compune din urmatoarele: -cladiri, care delimiteza si amenajeaza un anumit spatiu cu scopul de a crea conditii de mediu necesare desfasurarii normale a diferitelor activitati economice si sociale,productive si neproductive. -constructii speciale, cu anumite caracteristici constructive si functionale, ca de exemplu: rezervoare de apa, silozuri, canale etc.; -masini de forta si utilaje energetice; -masini, instalatii de lucru; -aparate si instrumente de masura, control si reglare; .mijloace de transport; -utilaje, accesorii de producite; -inventar gospodaresc etc. Strcutura capitalului fix reprezinta ponderea pe care partile componente ale acestuia o detine in totalul sau valoric, in raport de criteriul de clasificare luat in considerare. Daca avem in vedere criteriul cumulative precizat mai sus. structura capitalului fix difera de la o ramura la alta, din numeroase cauze, printre care amintim: • Specificul de ramura, influenteaza direct ponderea fiecarei componente in valoarea toala a capitalul fix. De exemplu, in activitatea de artizanat, confectii, tricotaje, unitatile au o structura specitfica care se dovedeste de a celor din prelucrarea produselor agricole sau industria exactiva; • Gradul de concentrare si de specializare a unitatilor. Desi concentrarea si specializarea productiei nu atinge cotele celor din industria mare, totusi fenomenul se manifesta si trebuie luat in considerare.In unitatile specializate exista posibilitatea reducerii unor componente ale capitalului fix in favoarea altora,fata de cele care produc o gama larga de produse finite.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
