Cateringul - componentă esențială a serviciilor turistice prestate la SC Hercules SA

1. INTRODUCERE

În condiţiile economiei de piaţă, consumatorul devine axul central al tuturor activităţilor economice ce converg spre satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor acestuia, de această satisfacere depinzând însăşi eficienţa activităţii economice realizate.

Alimentaţia omului, multiplele riscuri pe care le incubă factorii tehnologici şi de mediu constituie procupări actuale ale tuturor domeniilor de activitate destinate să satisfacă cerinţele majore ale consumatorilor potenţiali.

Activitatea de alimentaţie are multiple implicaţii sociale şi răspunderi privind satisfacerea nevoii de hrană, asigurarea inocuităţii tuturor produselor comercializate, indiferent că sunt produse proprii sau preluate de la alte sectoare.

Activitatea de alimentaţie, implicit cea legată de serviciul turistic, prezintă un caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care influenţează oferta de produse şi prin diversificarea cererii exprimate.

Având în vedere însă şi rolul educativ al acestui sector economic, care poate înfiinţa şi orienta însuşi modul de viaţă al individului, la nivelul actual de dezvoltatere al ştiinţei şi tehnologiei, economistul din acest sector trebuie să dispună de cunoştiinţe care să-i permită desfăşurarea unei activităţi pe baze ştiinţifice, atât din punct de vedere al corelaţiei între necesarul de substanţe nutritive şi aportul acestora, cât mai ales pentru prevenirea riscurilor de îmbolnăvire oferind produse sănătoase, corect prelucrate.

În condiţiile adaptării la cerinţele mecanismelor economiei de piaţă, criteriul eficienţei este unul din principiile de bază în organizarea şi funcţionarea agenţilor economici.În sectoarele care produc şi comercializează produse ce vin în contact direct cu organismul uman, eficienţa economică este indisolubil legată de inocuitatea produselor şi de posibilitatea de a satisface cerinţele metabolice ale individului.

Pentru om alimentaţia reprezintă un factor cu acţiune permanentă care modelează procesele metabolice, dar în acelaşi timp o sursă de plăcere asociată curent cu principalele evenimente sociale, cotidiene sau periodice.

Activitatea de alimentaţie participă într-o proporţie însemnată la aproizionare şi satisfacerea cererii populaţiei reprezentânt totodată unul din sectoarele cele mai dinamice, a cărei evoluţie viitoare va fi pregnant influenţată de modificăriile concrete în deprinderile şi obiceiurile de consum ale populaţiei, dar mai ales de evoluţia modului de viaţă şi nivelului de trai.

Pe fondul dezvoltării economice contemporane se înregistrează ritmuri accentuate de creştere a sectoarelor implicate în alimentaţia omului, diversificarea fiind impusă de modificările ce apar în structura cerinţelor populaţiei pentru produse alimentare, corelate mai ales cu nevoile menţionate şi nivelul de cultură.

Alimentaţia este procesul prin care organismul uman preia din mediul înconjurător substanţe nutritive pe care le transformă pentru a asigura desfăşurarea normală a proceselor metabolice.

Aportul de alimente este necesar pentru desfăşurarea proceselor de sinteză, pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru sinteza componentelor biologice necesare unor procese fundamentale.

Deşi nevoile organismului de substanţe nutritive sunt continue, aportul alimentar discontinuu se realizează de regulă sub forma unei mese sau mai multor mese pe zi, numărul acestora depinzând de factorii sociali, independent de nevoile fiziologice ale organismului.

Consumul alimentar depinde de factori biologici, vârstă, sex, activitate profesională, climă, dar şi de nivelul dezvoltării economice, sociale şi culturale a societăţii.

Alimentele care constituie una din principalele legături ale omului cu mediu, unele componente fiind mai bine cunoscute şi mai intens cercetate pentru efectul nutritiv şi calitativ pe care îl au procesele metabolice umane.

Activitatea de alimentaţie impune nu numai satisfacerea dorinţelor de ordin subiectiv, a plăcerii cauzate de consumul preparatelor culinare, dar şi asigurarea pentru consumatori a necesarului fiziologic de substanţe nutritive.

Asigurarea unei alimentaţii ştiinţifice, raţionale înseamnă de fapt realizarea unui permanent echilibru între necesarul organismului şi cantităţiile de substanţe nutritive consumate prin alimentaţie.

Studiul alimentaţiei umane a intrat relativ târziu în domniul preocupărilor ştinţifice, deşi din cele mai vechi timpuri s-au făcut diverse legături între alimentaţie şi sănătate. Hipocrate este cel care a semnalat pentru prima dată această relaţie precizând : “ dacă reuşim să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice am reuşi să descoperim mijlocul de întreţinere a sănătăţii “.

Pe plan mondial, problemele alimentaţiei umane constituie procuparea fundamentală a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură. Acest organism specicalizat al ONU, constituit încă din octombrie 1946 îşi ghidează activitatea pe două principii :

- ameliorarea nutriţiei trebuie să devină un obiectiv esenţial al dezvoltării rurale ;

- dezvoltarea economică şi socială a fiecărei ţări trebuie măsurată în termeni de ameliorare nutriţională.

Tendinţa generală care se manifestă pe plan mondial este îmbunătăţirea coeficienţilor de conversie naturali, folosind în alimentaţie acele specii capabile să transforme şi să acumuleze mai eficient energia solară sau cea primită sub formă de hrană.

2.PRACTICA SERVICILOR ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ

La înfiinţarea sau reprofilarea unităţilor de alimentaţie publică se recomandă a se stabilii profilul activităţii prin studii de specialitate. Obţinerea unor rezultate economice şi sociale bune, într-o unitate de alimentaţie, publică, depinde într-o mare măsură de modul în care aceasta a fost proiectată, construită sau reamenajată. Fiecare unitate, prin specificul său, trebuie să răspundă nevoilor consumatorilor din zona în care aceasta este amplasată. Materialele de finisare trebuie să fie aspectuoase, cu un colorit plăcut şi durată de serviciu cât mai mare. Decoraţiunile şi ornamentele în sala de servire, se recomandă să fie cât mai judicios alese, de asemenea, se va ţine seama de sursele de iluminat .Un rol important în ambianţa din staţiile de servire a consumatorilor îl au sursele de zgomot, pentru a căror combatere trebuie găsite soluţii eficiente.

Activitatea de profil în alimentaţia publică, se desfăşoară în următoarea structură:

-unităţi pentru servirea consumatorilor;

-unităţi de producţie;

-unităţi de depozitare şi păstrare.

2.1.CLASIFICAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

2.1.1. UNITĂŢI PENTRU SERVIREA CONSUMATORILOR

Prin unităţi de servire se înţelege localul format din una sau mai multe încăperi, dotate cu utilaje, mobilier şi obiecte de inventar corespunzătoare profilului şi gradului în care se încadrează unitatea, în conformitate cu care se stabileşte şi regimul de preţuri, după cum urmează:

- unităţi cu grad de confort şi regim de preţuri de lux;

- unităţi cu grad de confort şi regim de preţuri categorie I;

- unităţi cu grad de confort şi regim de preţuri categorie a II-a;

- unităţi cu grad de confort şi regim de preţuri categorie a III-a;

- unităţi cu grad de confort şi regim special de frecventare “cantina

restaurant”.

Încadrarea unităţilor pe categorii şi profile de funcţionare se face ţinându-se seama de anumite criterii referitoare la: amplasarea unităţii, gradul de confort, forma de servire, posibilităţile de distracţie a consumatorilor, gradul de dotare al unităţii, nivelul de pregătire şi ţinuta personalului etc. Unităţile pentru servirea consumatorilor trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de criteriile de clasificare, de profilul activităţii desfăşurate şi regimul preţurilor aplicate în desfacerea mărfurilor şi preparatelor culinare, de cofetărie-patiserie etc.

În funcţie de organizarea activităţii de servire-producţie, unităţile pentru servirea consumatorilor, funcţionează atât cu bază proprie de producţie cât şi numai cu activitatea de servire.

Tipuri de unităţi de alimentaţie :

• Restaurantul clasic este o unitate complexă, care îmbină activitatea de producţie cu activitatea de servire. Acest profil de unitate trebuie să pună la dispoziţia consumatorilor un sortiment bogat şi diversificat de mărfuri alimentare, preparate culinare, de cofetărie-patiserie, băuturi alcoolice şi nealcoolice.

Aceste unităţi, pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori, pot asigura şi confortul recreativ prin formaţii orchestrale, programe artistice, solişti vocali, instrumentişti sau prin staţii de amplificare cu aparatură muzicală şi emisiuni cu circuit intern.