Circulația băneasca și spălarea banilor

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Circulaţia bănească 3
Componente 4
Funcţii 5
2. Spălarea banilor 8
Scurt istoric al spălării banilor 8
Definirea fenomenului de spălare a banilor 9
Etapele procesului de spălare a banilor 9
Spălarea banilor fenomen internaţional 12
Situaţia României cu privire la fenomenul de spălare a banilor 14
2.1.Fazele parcurse de grupurile infracţionale cu privire la reciclarea 
fondurilor în România 14
Tranzacţii suspecte din domeniul bancar 15
Măsuri de protecţie împotriva fenomenului de spălare a banilor 18
3. Bibliografie 19


Extras din proiect Cum descarc?

1. CIRCULAŢIA BANEASCĂ
Circulaţia bănească.
Miscarea masei banilor in circulatie, indiferent de forma banilor, ca urmare a operatiilor de incasari si plati determinate de curentele de marfuri, de prestarile de servicii etc. in cadrul economiei nationale In cazul monedelor principale si divizionarea, bancnotelor si biletelor de tezaur, circulatia baneasca se efectueaza prin viramente sau transferuri intre conturi. In general in procesul circulatiei, titularii conturilor pot transforma disponibilitatile lor din conturi in numerar. De asemenea numeralul poate fi transformat in bani de cont prin depunerea lui in cont la banca. Largirea circulatiei banesti provoaca cresterea preturilor, ceea ce atrage dupa sine marirea profiturilor, stimularea initiativei intreprinderilor, dindu se un impuls inviorarii si avintului economic. Dimpotriva, restringerea circulatiei banesti este apreciata ca o masura care duce la scaderea preturilor si la declinul activitatii economice.
În general, mişcarea monedei (în timp şi spaţiu) este determinată de mişcarea mărfurilor, în acelaşi timp existând, însă, şi o conexiune inversă în sensul că circulaţia monetară influenţează uneori , la rândul sau, cu destula intensitate, circulaţia mărfurilor.
Principala accepţiune atribuită circulaţiei monetare constă în aceea că ea constituie procesul de mişcare a banilor în cadrul sferei circulaţiei mărfurilor şi serviciilor. Este, deci, necesar că o cantitate determinată de monedă să rămână în mod obiectiv, în permanenta, în circulaţie de unde rezulta că mărfurile şi serviciile care se găsesc într o perioadă de timp determinată în circulaţie, nu se pot comensura decât cu ajutorul monedei; de aceea, pentru că procesul să se poată desfăşura apare necesitatea asigurării a doua condiţii: în primul rând , să existe în circulaţie cantitatea de mărfuri şi servicii care urmează să se schimbe pe bani, iar în al doilea rând, să existe o cantitate de monedă suficientă pentru a mijloci schimbul de mărfuri.
Dedublarea actelor de schimb în mărfuri şi în monedă justifică existenta a doua faze complementare şi opuse aceluiaşi proces, în sensul că moneda se găseşte alternativ când în mana cumpărătorului, când în mana vânzătorului, în acest context întrând în acţiune funcţia monedei ca mijloc de circulaţie; moneda necesară satisfacerii mişcării mărfurilor şi serviciilor a pătruns în circulaţie pe calea emisiunii.
Ea nu poate să rămână în totalitate în circulaţie întrucât ar perturba prin capacitatea permanent sporita, circulaţia normala a mărfurilor, apărând deci, necesitate asigurării unui circuit invers, justificat între altele, prin aceea că pe măsura ce are loc schimbul de mărfuri, o parte importanta din monedă respectiva, fie că revine la banca, fie este păstrata la casele de economii sau la populaţie; în circulaţie va trebui să rămână constant o cantitate de bani numerar şi monedă de cont care să permită realizarea mărfurilor şi serviciilor pe o perioadă de timp determinată şi în condiţii normale ale circuitului.
Cea mai mare parte a schimburilor care au loc îmbracă forma monedei de cont, în aceste condiţii întrând în acţiune şi funcţia banilor că mijloc de plata, care amplifica întregul proces. Moneda de cont influenţează, de regulă, numerarul, în sensul scăderii relative a volumului acestuia, amplificându se astfel tendinţele şi factorii care generează circulaţia monetară, unii dintre aceştia putând condiţiona sporirea monedei în circulaţie, în timp ce alţii contribuie la diminuarea volumului lor; de exemplu calitatea mărfurilor şi a serviciilor , perioadele de inflaţie, preturile, raportul cerere ofertă, stările conjucturale, puterea de cumpărare, concurentă pot influenţa cantitatea de monedă în circulaţie.
1.1.Circulaţia monetară cuprinde în structura ei doua componente de baza:
a) sfera numerarului;
b) sfera banilor de cont (scripturali), aceasta din urma realizându se cu ajutorul viramentelor, adică al acelor operaţiuni bancare prin care un beneficiar nu plăteşte cu numerar mărfurile şi serviciile pe care le a cumpărat, ci dispune virarea contravalorii lor din contul sau în contul furnizorului. Ceea ce este caracteristic, specific şi esenţial în cadrul întregului proces este faptul că schimbul are loc în timp şi presupune scindarea actului vânzării de cel al cumpărării; totodată, vânzătorul accepta să i se plătească marfa de către cumpărător după o perioadă oarecare de timp ( luna, trimestru, an), plata, conform înţelegerii sau contractului devenind exigibila la un termen convenit între cele doua părţi, termen care a întrat în literatura şi în uzanţa sub denumirea de scadenta.


Fisiere în arhivă (2):

  • Circulatia baneasca. spalarea banilor.ppt
  • CIRCULATIA BANILOR.DOC

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!