Concedierea pentru motive ce țin și ce nu țin de persoana salariatului

Cuprins proiect Cum descarc?

CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND NOŢIUNEA ŞI CAZURILE ÎNCETĂRII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ 4
1.1. Noţiunea încetării contractului individual de muncă 4
1.2. Clasificarea cazurilor de încetare a contractului individual de muncă 6
1.3. Încetarea de drept a contractului de muncă 9
1.4. Încetarea contractului individual de muncă ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea 14
1.5. Încetarea contractului individual de muncă ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi 18
1.5.1. Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului 18
1.5.2. Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului 23
CAPITOLUL 2
CONCEDIERE PENTRU MOTIVE CARE ŢIN DE PERSOANA SALARIATULUI 27
2.1. Concedierea în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară 27
2.2. Concedierea în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală 40
2.3. Concedierea în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să-şi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat 45
2.4. Concedierea, în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat 50
2.5. Concedierea în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiul de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii 60
CAPITOLUL 3
CONCEDIEREA PENTRU MOTIVE CARE NU ŢIN DE PERSOANA SALARIATULUI 66
3.1. Concedierea individuală 66
3.2 Concedierea colectivă 72
3.3. Efectele încetării contractului individual de munca 77
CONCLUZII 83
BIBLIOGRAFIE 84


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND NOŢIUNEA ŞI CAZURILE ÎNCETĂRII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
1.1. Noţiunea încetării contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă este considerat, în general, legislaţia muncii din România, ca fiind sursa unică a raportului juridic de muncă în baza căruia o persoană dobândeşte calitatea de angajat. 
Prin încheierea contractului individual de muncă, persoana fizică încadrată în muncă (angajatul) se obligă să pună forţa sa de muncă la dispoziţia celeilalte părţi contractante (angajatorul), pentru a desfăşura o activitate în cadrul unui anumit post (funcţie) şi a îndeplini celelalte obligaţii prevăzute de contractul de muncă încheiat (respectarea disciplinei muncii, îndeplinirea sarcinilor de serviciu etc.). 
La rândul său, angajatorul se obligă, prin contractul de muncă încheiat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării normale a procesului de producţie, îndeplinind toate condiţiile legale şi contractuale. Deci, prin încheierea contractului de muncă, se concretizează drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute în Constituţie (dreptul la muncă, dreptul la ocrotire socială, dreptul de asociere – art. 41).
Referitor la contractul de muncă, legislaţia muncii din România, reglementează două categorii importante de contracte: contractul colectiv de muncă şi contractul individual de muncă. Spre deosebire de contractul colectiv de muncă, încheiat între patroni şi salariaţi (reprezentaţi de regulă de sindicate), contractul individual de muncă se încheie între o persoană fizică şi cel ce o angajează în muncă (societate comercială, regie autonomă, altă persoană fizică sau persoană juridică – art. 236 alin.1 din Codul muncii al României). 
De altfel, art. 10 din Codul muncii al României defineşte contractul individual de muncă ca fiind contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze o muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumită salariu. 
În legislaţia muncii din România regula generală este încheierea contractului de muncă pe durată nedeterminată, excepţia fiind încheierea acestui contract pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. Însă, încheierea contractului de muncă pe durată nedeterminată nu poate duce la concluzia că aceasta leagă părţile până la decesul persoanei încadrate în muncă, adică până la dispariţia sa fizică, ci până intervine un eveniment, fapt etc. care va conduce la încetarea sa.
Încadrarea în muncă se face prin încheierea contractului de muncă, care exprimă acordul liber şi concordant de voinţe al părţilor. De aceea este normal ca acordul părţilor să constituie una din cauzele de încetare a contractului de muncă. Dar, contractul de muncă poate fi desfăcut şi din iniţiativa uneia din părţi, cu obligarea de a da un preaviz celeilalte părţi contractante. Aşadar, încetarea contractului de muncă este posibilă, dar numai în cazurile prevăzute de Codul muncii sau de legi speciale. Prin încetarea contractului de muncă are loc stingerea tuturor efectelor contractului respectiv, desfiinţarea tuturor relaţiilor contractuale stabilite anterior între angajat şi angajator.
Literatura juridică de specialitate din România foloseşte diverşi termeni care desemnează modalităţile prin care i-a sfârşit contractul de muncă. Codul muncii din România foloseşte termenul de “încetarea” contractului individual de muncă. Această noţiune are un înţeles cuprinzător, care desemnează sfârşitul legal al existenţei contractului de muncă, ruperea raportului juridic de muncă dintre salariat şi angajator, indiferent de temeiurilor şi modalităţile acestui sfârşit. 
În noţiunea de “încetare” a contractului de muncă pot fi cuprinse şi alte temeiuri care, însă, au ca rezultat final sfârşitul (ruperea, stingerea) acestui raport juridic de muncă între părţi. Astfel, în situaţia funcţiilor publice pentru care legea prevede, în vederea încheierii contractului individual de muncă, alegerea sau numirea în funcţie (cum este cazul senatorilor, deputaţilor, primarilor, viceprimarilor etc.), stingerea raporturilor juridice de muncă este consecinţa revocării, eliberării, demisiei etc., înaintea expirării mandatului pentru care a fost învestit. În cazul unor categorii de personal, îndeosebi din unităţile bugetare, este folosită frecvent noţiunea de “eliberare din funcţie” pentru judecători şi procurori (Legea României nr. 247/2005), secretarii primăriilor comunale, oraşelor şi sectoarelor, secretarii consiliilor judeţene, prefecţii, subprefecţii şi secretarii generali ai prefecturii (H.G. nr. 9/2001; Legea nr. 215/2001), iar în privinţa personalului didactic, se utilizează sintagma “eliberare din învăţământ”. 
Concedierea presupune măsura luată de angajator (patron), motivată prin lipsa de interes faţă de continuarea raportului juridic de muncă cu salariatul în cauză şi care poate duce la scoaterea din muncă a persoanei angajate. Însă, temeiurile de concediere (de încetare a contractului de muncă) sunt prevăzute prin norme imperative, nefiind posibilă modificarea acestora sau stabilirea altora de către părţile raportului juridic de muncă. Reglementarea prin norme imperative a temeiurilor şi a condiţiilor de încetare a contractului de muncă asigură respectarea intereselor ambelor părţi ale raportului juridic de muncă.


Fisiere în arhivă (2):

  • Concedierea pentru Motive ce Tin si ce nu Tin de Persoana Salariatului.doc
  • cuprins.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, studii, monografii, dicţionare 
Ş. Beligrădeanu, I.T. Ştefănescu – ”Dicţionar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002. 
Gh. Brehoi, A. Popescu – ”Conflictul colectiv de muncă şi greva”, Editura Forum, Bucureşti, 2000. 
C. Călinoiu – ”Jurisdicţia muncii. Aspecte teoretice şi practice”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. 
D.V. Firoiu – ”Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
C. Flitan – ”Dreptul muncii (lucrare apărută sub îngrijirea lui I.T. Ştefănescu)”, Editura Omnia – S.A.S.T., Braşov, 2000. 
S. Ghimpu, A. Ţiclea – ”Dreptul muncii, vol. I-II”, Casa de editură şi presă „ŞANSA” - S.R.L., Bucureşti, 2000. 
S. Ghimpu, A. Ţiclea – ”Dreptul muncii, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită”, Editura All Beck, Bucureşti, 2001.
C. Hamangiu, Codul general al României. 
V. Popa, O. Pană – ”Dreptul muncii, comparat”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
V. Popa, O. Pană – ”Noua dimensiune a dreptului muncii. Prezentarea doctrinală a Codului muncii” – Legea nr. 53/2003, Editura Presa universitară română, Timişoara, 2003.
I.T. Ştefănescu – ”Tratat de dreptul muncii, vol. I-II”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003; 
I.T. Ştefănescu – ”Tratat elementar de dreptul muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004. 
I.T. Ştefănescu – ”Dreptul colectiv al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
I.T. Ştefănescu – ”Dreptul muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
A. Ţiclea, A. Popescu, M. Ţichindelean, C. Tufan, O. Ţinca – ”Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004. 
A. Ţiclea, C. Tufan – ”Dreptul muncii”, Editura Global Lex, Bucureşti, 2001. 
N. Voiculescu – ”Dreptul muncii. Reglementări interne şi comunitare”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003.
II. Articole publicate în reviste de specialitate 
Ş. Beligrădeanu, Legea nr. 15/1991 pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, în „Dreptul” nr. 2-3/1991. 
R. Dimitriu, Noul Cod al muncii. Privire asupra principiilor fundamentale, în „Raporturi de muncă” nr. 3/2003 
I.T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în „Dreptul”, nr. 3/2003.
I.T. Ştefănescu, Carta socială europeană revizuită şi legislaţia socială din România, în „Revista de drept comercial” nr. 6/1999 
I.T. Ştefănescu, Modificări şi completări recente ale Codului muncii, în „Revista română de Dreptul muncii” nr. 4/2003. 
I.T. Ştefănescu, Noi modificări şi completări (precizări) al Codului muncii, în „Revista română de Dreptul muncii” nr. 1/2004. 
A. Ţiclea, Soluţii şi propuneri pentru interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii ale Codului muncii, în „Revista română de Dreptul muncii” nr. 1/2004.
A. Ţiclea, Omisiuni ale Codului muncii, în „Revista română de Dreptul muncii” nr. 4/2003. 
V. Zamfir, Noul Cod al muncii – evoluţie reală sau formală?, în „Raporturi de muncă” nr. 5/2003.


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 6€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!