Contabilizarea taxei pe valoare adăugata la SC Metro Cash & Carry România SRL

ARGUMENT

Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în Franța la inițiativa lui Maurice Laure în anul 1954. Ulterior acest impozit indirect a fost introdus și în alte țări din Europe, Asia, Africa și America Latină. Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adăugată și-a găsit motivația în substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afacerii și folosirea ei ca taxa unica percepută în diferitele stadii ale producției de către producători. Fiecare producător era îndreptățit prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată suportata anterior în procesul de producție propriu.

Pe continentul european în 1967 după 10 ani de la semnarea tratatului de la Roma, în cadrul Comunității Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării legislației țărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată iar în momentul de față toate țările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.

TVA-ul nu s-a numit întotdeauna TVA.Când era mic... și comunist, i se spunea ICM (Impozitul pe Circulația Mărfurilor) și, deși era spaima gestionarilor dornici să facă și ei “un ban cinstit”, nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.În condițiile trecerii la economia de piață, impozitul pe circulația mărfurilor ce funcționa în economie ca un impozit indirect nu-și mai justifică menținerea.

Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulația mărfurilor a reprezentat un moment de cotitură în perfecționarea sistemului fiscal și în același timp primul pas făcut pe linia reformei fiscale în țara noastră. Totodată aceasta a constituit o cerință pentru trecerea la economia de piață și alinierea la standardele europene. Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată trebuiau întreprinse o serie de măsuri pe linia impozitului pe circulația mărfurilor care trebuia înlocuit.

Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare a impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse și prestări de servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de poștă și telecomunicații, transportul de călători și de mărfuri. Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesita apoi o bună cunoaștere a mecanismului funcționarii ei, trebuiau cadre pregătite și instruite temeinic pentru a asigura inițierea agenților economici și a personalului din economie pe această linie și nu în ultimul rând tehnica de calcul și formularistica necesară evidențierii, colectării și platii ei la bugetul de stat. Așa cum a fost stabilită aceasta taxa reprezintă un impozit indirect care spre deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor se aplică pe întreg circuitul economic, până la utilizatorul final al produselor sau serviciilor însă numai la valoarea adăugată în faza acestui circuit. Obiectul impozabil este reprezentat de valoare bunurilor, a lucrărilor și a serviciilor la prețurile de facturare.

În țara noastră TVA-ul a fost introdus din următoarele considerente:

- necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulația mărfurilor;

- pentru creșterea resurselor statului;

- din rațiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din țările europene;

Pentru plătitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfășurării activității sunt mai “ieftine” cu 20%. Aceasta deoarece taxa aferenta acestora este deductibila. În același fel pentru a fi mai atractiv cu serviciile sau produsele proprii este importanta această calitate și pentru partenerii de afaceri.Și acest motiv trebuie să fie important în luarea unei decizii deoarece și pentru aceștia produsele sau serviciile pe care le furnizează sunt mai ieftine.În acest context calitatea de plătitor conferă o mai mare siguranță partenerilor de afaceri, aceasta demonstrând implicit nivelul afacerilor derulate.

Pentru a putea intelege mai bine toate cele mentionate mai sus, plus un adaos suplimentar de informatii trebuie sa fie urmarit firul creationist al acestui atestat. Acesta fiind compus din 3 capitole principale, dintre care primele doua creeaza o introducere pentru cel de-al treilea capitol care este un studiu de caz realizata pe firma S.C. METRO Cash & Carry S.R.L. Romania.

Primul capitol este o prezentare generala a firmei METRO Cash & Carry Romania care parcurge cateva puncte foarte importante pentru a se putea identifica valorile societatii, resursele firmei (resurse materiale, umane, informationale etc.) precum si cateva norme de protectie extrem de necesare.

Cel de-al doilea capitol descrie demersul si modul de folosire al taxei pe valoare adaugata precum si conturile necesare pentru a se putea realiza contabilitatea unei astfel de taxe. Printe cele mai importante puncte regasite in acest capitol se poate enumera: “Conturi si corespondente”, “Rolurile si caracteristicile T.V.A.-ului ” si “Cotele T.V.A.-ului”.

Ultimul capitol este o metamorfoza a celor doua capitole precedente care ajuta la calcularea catorva taxe pe valoare adaugata ale firmei S.C. METRO Cash & Carry S.R.L. Acest capitol ajuta la intelegerea practica a intregului fenomen numit T.V.A.