Datoria Externa a Romaniei

Extras din proiect Cum descarc?

1. Consideratii generale asupra datoriei publice externe in Romania
In Romania, datoria publica guvernamentala externa este definita, incepand cu anul 2005, prin Legea nr. 313/2004 a datoriei publice, ca parte a datoriei publice a statului care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare externe ale statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare externe. Pana in 2005, datoria publica a Romaniei era reglementata de Legea nr. 81/1999, care a fost modificata ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana, in vederea alinierii la prevederile legislatiei acesteia referitoare la interzicerea finantarii directe a sectorului public. Astfel, pentru indeplinirea angajamentului asumat, a fost elaborat si aprobat de Guvern un proiect de modificare a Legii privind Datoria publica. 
Guvernul Romaniei poate angaja, in conditiile legii, imprumuturi externe pe termen mediu si lung, contractate direct sau de catre societatile comerciale, regiile autonome si autoritatile publice locale cu garantia statului, pentru realizarea unor obiective sau actiuni de interes public, crearea si mentinerea rezervei valutare a statului, asigurarea resurselor necesare inlaturarii efectelor determinate de calamitati naturale sau in alte cazuri de forta majora.
Ca si in cazul imprumuturilor externe contractate direct de stat, cele externe garantate de stat se pot angaja numai pentru indeplinirea de obiective considerate de importanta prioritara pentru Romania; in cazul imposibilitatii financiare a beneficiarului de a le rambursa, acestea cad in sarcina statului (prin reprezentantul acestuia - Ministerul Finantelor Publice) si majoreaza datoria publica externa. Contractarea de noi credite externe in fiecare an trebuie sa se faca pe baza unor criterii riguroase, tinandu-se cont de capacitatea tarii de a asigura serviciul datoriei publice externe (de a rambursa ratele de capital, impreuna cu dobanzile si comisioanele aferente). Astfel, necesarul de imprumuturi externe se determina pe baza strategiei privind datoria publica externa, in limita plafonului de credite externe si de indatorare externa, propusa de Guvern si aprobata de Parlament.
Derularea operatiunilor privind realizarea angajamentelor de datorie publica externa se efectueaza de catre Ministerul Finantelor care, in acest scop, incheie conventii cu bancile comerciale si cu beneficiarii imprumuturilor contractate. Rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor, spezelor si comisioanelor aferente angajamentelor de datorie publica externa se realizeaza din resursele cu aceasta destinatie prevazute in bugetul de stat, in bugetul local sau in bugetul propriu al beneficiarului de imprumut, dupa caz.
2. Evolutia datoriei publice externe a Romaniei in perioada 1990-2009
Radacinile a ceea ce se poate numi dezechilibrul structural al economiei romanesti coboara in timp pana la inceputul anilor '70, cand autoritatile romane au decis industrializarea in ritm sufocant. Romania a aderat la FMI si Banca Mondiala in 1972 si a lansat un supraambitios program de investitii, aproape in exclusivitate bazate pe tehnologie occidentala: petrochimie, metalurgie, ciment, masini grele, dar si elicoptere, autoturisme, motoare electrice, avioane mediu curier. Din pacate aceasta dezvoltare a generat o dramatica dependenta de pietele externe, atat pentru materii prime, cat si pentru desfacerea unor produse prea putin sofisticate; in al doilea rand, pentru ca eficienta economica reala a proiectelor a fost prea putin, daca a fost, luata in calcul; in al treilea rand, balanta de plati externe a devenit mai mult decat vulnerabila la socuri externe, ca urmare a nivelului greu sustenabil al serviciului datoriei externe: la apogeu, datoria externa a ajuns la circa 280% din exportul de bunuri si servicii in devize convertibile.
Dupa declansarea "socului" datoriilor externe de la inceputul anilor '80, autoritatile romane au schimbat cu 180o orientarea politicii economice - inspre rambursarea in ritm fortat a datoriilor, prin generarea unor excedente dramatice in contul curent, concomitent cu mentinerea unei rate a acumularii cifrate la peste 30% din PIB. Cifrele reci par incredibile : in perioada 1983-1989 Romania a rambursat credite in valoare de 13,8 miliarde dolari si a platit dobanzi de 4,5 miliarde dolari, in conditiile in care exporturile in devize convertibile depaseau cu greu 5 miliarde dolari anual. In perioada 1983-1989, consumul final al populatiei a reprezentat numai 50-53% din PIB-ul fiecarui an.
Comprimarea brutala a importurilor a dus, printre altele, la uzura fizica si morala prematura a echipamentelor si tehnologiilor achizitionate un deceniu mai inainte si la intarzierea costisitoare a unor proiecte majore de investitii, cum ar fi centrala nuclearo-electrica, construita cu tehnologie canadiana. Primul reactor a putut intra in functiune abia in 1996, cu o intarziere de peste 5 ani fata de proiect.
Pe scurt, prabusirea comunismului in 1989 a gasit o Romanie fara datorii externe si cu rezerve valutare considerabile, dar cu economia vlaguita si grav dezechilibrata structural. Dupa mai bine de doua decenii cu rate ale acumularii de peste 30% din PIB, dupa ce s-a imprumutat pentru dezvoltare si a restituit circa 15 miliarde dolari, Romania si-a incheiat experienta de economie planificata centralizat fara datorii, dar cu un PIB pe locuitor de numai 1.400 dolari, penultimul din Europa.
Cu acest trecut, constrangerea externa a parut autoritatilor romane post-comuniste cea mai slaba. Utilizarea PIB a suferit o dramatica rasturnare inca din 1990. Ponderea consumului a crescut an de an; formarea bruta a capitalului fix a scazut mult; acumularea masiva de stocuri, chiar in conditiile comprimarii productiei, arata continuarea inertiala a productiei in industrii fara piata de desfacere. Tendinta de crestere a ponderii consumului si de reducere a investitiilor n-a gasit corespondent decat intr-o prea mica masura in capacitatea industriilor de a-si adapta oferta la noua structura a cererii. Restructurarea economiei reale - oricum, un proces dificil si de durata - a fost mai lenta decat ar fi trebuit, in parte, pentru ca nivelul relativ scazut al constrangerii externe a permis, pentru un numar de ani, sustinerea unei structuri invechite a economiei prin deficite mari ale contului curent
Desi la inceputul anului 1990 Romania nu intregistra datorii externe si dispunea de rezerve valutare de circa 1,5 miliarde dolari SUA, aceasta situatie era rezultatul politicilor economice irationale de fortare a exporturilor si amputare exagerata a importurilor. Ulterior, neconcordanta dintre mecanismul de alocare a resurselor si performanta economica, reglarea fortata, "incordata" a echilibrului din economie, au condus la discrepante grave in cadrul sistemului, atribuind economiei o stare "normala" de "dezechilibru stabil"(cauzat in fond de restrictia de oferta). Tabloul iluzoriu al cifrelor favorabile s-a deteriorat an de an, dezechilibrul structural al economiei adancindu-se si antrenand deficite continue si in bugetul de stat.
Evolutia comparativa a datoriei publice externe a Romaniei (DPE) si a ponderii datoriei publice externe in PIB (DPE/PIB) in perioada 1990-2009
2.1. Perioada 1990-1995 
Acumularea datoriei s-a realizat in acest interval preponderent pe seama celei externe (cu un varf in anul 1993, cand a reprezentat 90% din totalul datoriei publice), spre deosebire de tarile dezvoltate, unde situatia este inversa. Prin urmare, desi era aproape zero inainte de 1990, dupa 1990 datoria publica externa a Romaniei a inceput sa creasca vertiginos .


Fisiere in arhiva (1):

  • Datoria Externa a Romaniei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!