Dezvoltarea durabilă a unei zone - județul Suceava

Judetul Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la sud-est cu Iasi, la vest cu judetele Maramures si Bistrita.

Judetul Suceava are o suprafata de 8.553 km 2 (3,6% din suprafata tarii) fiind al doilea ca marime din tara. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate.Suprafata fondului forestier reprezinta 53% din cea a judetului, ocupand din acest punct de vedere primul loc pe tara.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Siretul cu afluentii sai (Bistrita, Suceava, Moldova), numeroase izvoare si lacurile Dragomirna, La Ochiuri, Iezer, Nada Florilor.

Relieful cuprinde doua mari unitati de relief: regiunea muntoasa si regiunea de podis. Munti: Obcinele Bucovinei (spectaculos sistem de culmi muntoase), Rarau-Giumalau (1.857 m), Stanisoarei, Bistritei, Calimani (munti vulcanici). Intre munti se afla Depresiunea Vatra Dornei. Regiunea de podis este reprezentata de Dealul Marginea-Ciungi, Podisul Dragomirna, Podisul Suceava-Falticeni.

Clima este continental-excesiva cu variatii mari in functie de relief. Ninsori abundente iarna si ploi reci primavara si toamna. Temperatura maxima inregistrata a fost de 39,8 grade C (iulie 2000), minima absoluta -37,2 grade C (1957 Carlibaba).

Judetul Suceava are 705.555 locuitori (conform recensamantului din anul 2004), dintre care 307.413 locuitori in zona urbana si 398.142 locuitori in zona rurala .

Judetul Suceava atrage ca un magnet calatori romani si straini, pentru ca are ce arata, pentru ca dincolo de vestigiile istoriei exista un imens creuzet al mestesugurilor, al arhitecturii populare, al datinilor inca bine pastrate in multe locuri de la munte si din vale. Zona montana si de deal isi gasesc o foarte buna exprimare in arta populara. Oamenii locului sunt plini de credinta fata de Dumnezeu.

Fundul Moldovei

Fundu Moldovei este o comuna reprezentativa pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatra etnofolclorica deosebit de interesanta, consemnata ca atare înca de la începutul secolului, când a fost aleasa, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetarile sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România.

Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuita de munteni, creatori si pastratori ai unor forme proprii de viata materiala si spirituala; comuna atrage prin elemente de arhitectura traditionala si de civilizatie a lemnului, prin viata pastoreasca si prin celelalte ocupatii, prin mestesuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafica a jocurilor populare, repertoriul muzical, viata culturala în general.

Fundu Moldovei este locul unde activeaza ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formatii artistice din Bucovina, atât ca "performante" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât si ca origini - înaintasii celor de astazi au dansat si s-au bucurat de succes în 1908 la Viena si în 1937, la Londra.

Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece si poezii religioase ce se desfasoara sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor si care are ca scop valorificarea traditiilor ortodoxe si etalarea unor forme de arta populara.

Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri si traditii, asa cum în unele parti le mai povestesc doar batrânii: la momentele importante din viata omului - nastere, nunta, înmormântare - si la diferite date din calendar, în special la cele doua mari sarbatori: Sfintele Pasti - impistritul oualor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - si cele de iarna, respectiv de Craciun si de Anul Nou - colinda; clopotelul; buhaiul; jocurile cu masti; capra si cerbul; ursul; mosul si baba; mirele si mireasa; semanatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorita acuratetii filonului de folclor autentic, înregistrate si aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din tara si strainatate.