I. DIMENSIUNILE SECTORULUI TERTIAR IN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE Modul de caracterizare al dimensiunii si evolutia sectorului de servicii se realizeaza cu ajutorul unor indicatori. Datorita numarului foarte mare de ramuri ale economiei, cuprins in sfera serviciilor, modul de utilizare al indicatorilor este limitat, existand o serie de indicatori considerati mai expresivi in ceea ce priveste caracterizarea dimensiunilor si evolutiei acestui sector : - Populatia ocupata - ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor fata de totalul populatiei. Acest indicator realizeaza o analiza dinamica a evolutiei si distributiei pe sectoare a populatiei, tendinta este de crestere de la an la an; - Contributia serviciilor la formarea PIB-ului - ponderea serviciilor in PIB. Cu ajutorul acestui indicator se pot caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor. Acest indicator reflecta potentialul, structura si caracterul dezvoltarii economiei si, totodata, dovedeste eficienta inalta a activitatilor desfasurate in acest sector. - Marimea fondurilor fixe existente - acest indicator asigura o evaluare globala a dimensiunilor sectorului, ca expresie a resurselor materiale, angajate, precum si raportul acestora cu cele din alte sectoare. Interdependenta dintre servicii si celelalte sectoare se regaseste la toate nivelurile, iar dezvoltarea serviciilor este inlfuentata si influenteaza, la randul ei, progresul si eficienta activitatilor desfasurate in celelalte sectoare. Serviciile sunt aflate intr-un raport organic cu productia materiala, ele exercitandu-se in interiorul intreprinderii si intr-un raport functional intre oameni si intreprinderi. Astfel, serviciile reprezinta o cauza si un efect al industrializarii, al cresterii si modernizarii productiei. In prezent, serviciile sunt considerate un factor de progres si de stimulare a cresterii economice. In tarile dezvoltate, aceste servicii se substituie industriei, avand rolul de motor al dezvoltarii sociale. Rolul serviciilor in economie mai poate fi argumentat si prin contributia acestora la valorificarea superioara a burselor naturale - materiale. De aceea, serviciile contribuie la sporirea eficientei intregii activitati desfasurate in economie. 1. SERVICIILE IN ECONOMIA ROMANEASCA Dupa cum am constatat pana acum, fenomenul tertiarizarii productiei a declansat o serie de modificari in tarile dezvoltate cu repercusiuni importante asupra performantelor acestor economii pe plan intern si international si asupra strategiilor de dezvoltare a economiilor contemporane si, implicit, asupra dinamicii si structurii comertului international. Dupa neglijarea pentru aproape 50 de ani - in timpul dictaturii comuniste - a dimensiunii serviciilor in contextul dezvoltarii economice, Rominia se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii - atat pe plan extern, cat si pe plan intern - in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice moderne. In cadrul acestui nou model de dezvoltare economica, sectorul serviciilor va ocupa in timp, un loc predominant. Atitudinea traditionala fata de servicii in Romania si cauzele ignorarii sectorului tertiar in contextul dezvoltarii economice. Evolutiile ireversibile in directia amplificarii activitatilor de serviciiin interiorul economiei romanesti au loc in conditiile in care teoria si practica economica din tara noastra, serviciile au fost timp de multe decenii subapreciate, acesta fiind, totodata, considerat drept sector rezidual, incapabil sa creeze valoare si avutie nationala. In esenta, aceasta atitudine negativa fata de servicii isi are originea in perceptia conform careia aceste activitati au caracter neproductiv, fiind incapabile sa sprijine economia nationala prin cresteri ale productivitatii. Trebuie sa mentionam ca, insusi sistemul excesiv centralizat care a dominat pana in 1990 in Romania, nu a permis dezvoltarea serviciilor. Inexistenta proprietatilor private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar, respectiv a ingradirii posibilitatilor de dezvoltare a acestuia. Alocarea centralizata a resurselor a avut ca rezultat dezechilibre economice grave la nivel macroeconomic si distorsiuni structurale in economia romaneasca, reflectate intr-o dezvoltare exagerata a ramurei industriei grele (producatoare de bunuri de investitii) si o ingradire a dezvoltarii ramurilor economice producatoare de bunuri si servicii. Bazandu-se pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determintat de subdezvoltarea sectorului de servicii si, implicit, de pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie. Pentru a explica aceasta stare, consider ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ in producerea decalajului notabil existent in privinta nivelului de dezvoltare dintre Romania si celelalte tari europene : - mentinerea pentru o perioada mult mai indelungata de timp a economiei centralizate si a dictaturii politice, in Romania, comparativ cu celelalte economii europene in tranzitie; - manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de capacitati manageriale, in raport cu tarile socialiste; - absenta incercarilor anterioare de implementare a reformei in economia nationala.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.