Drepturile Speciale de Tragere

Definirea DST

D.S.T. este primul activ de rezervă, purtător de dobândă, creat prin decizie internaţională; existenţa lui este legată de completarea activelor de rezervă existente, şi este alocat de către Fond membrilor participanţi la Departamentul D.S.T.

În cadrul statutului F.M.I. unitatea valorică a unui D.S.T. este definită ca echivalentul a 0,888671 grame aur fin, ceea ce corespunde valorii paritare a dolarului valabile la 1 iulie 1944.

În anul 1974 s-a renunţat la definirea în aur a D.S.T., trecându-se la o definire pe baza coşului valutar.

În urma primului amendament al statutului Fondului s-a creat, alături de contul general (prin care se efectuează operaţiunile şi tranzacţiile ordinare ale F.M.I.), un cont special de tragere, prin care se alocă D.S.T. ţărilor participante.

D.S.T.- urile sunt „emise” şi „anulate” de către F.M.I. Acesta are autoritatea, conform statutului, să creeze lichidităţi prin alocarea de D.S.T. membrilor Fondului, proporţional cu cotele acestora în cadrul F.M.I. De asemenea, statutul F.M.I. dă posibilitatea anulării Drepturilor Speciale de Tragere, deşi până în prezent nu a avut loc nici o astfel de anulare.

În cadrul statutului este prevăzut ca orice decizie de alocare de D.S.T. trebuie să aibă la bază nevoia globală pe termen lung, de suplimentare a rezervelor de mijloace de plată internaţionale. Procedura de emisiune cuprinde în primul rând propunerea Directorului general al F.M.I. către Consiliul Guvernatorilor, la care se asociază directorii executivi. Consiliul Guvernatorilor are puterea să aprobe sau să modifice propunerea, cu o majoritate de 85 % din

totalul voturilor.

Metoda iniţială de evaluare a D.S.T. prin intermediul aurului a rămas în vigoare până la 30 iunie 1974. În 1970, când a început să funcţioneze Contul Special de Tragere, 1 D.S.T. a fost egal cu 1 U.S.D.

Începând cu iulie 1974, D.S.T.-ul este definit pe baza unui coş de 16 monede naţionale ale ţărilor care deţineau în comerţul internaţional o pondere mai mare de 1%. Ponderea aleasă pentru fiecare monedă a fost bazată pe participarea emitentului la exportul mondial. Dolarul făcea excepţie de la această regulă, considerându-se că importanţa sa în tranzacţiile internaţionale este mai mare decât partea din exportul mondial care revine S.U.A.

Din 1981, coşul include monedele a cinci ţări membre ale F.M.I., care au ponderea cea mai semnificativă în exportul mondial de bunuri şi servicii. Acestea sunt cele cinci monede liber utilizabile: dolarul american, marca germană, yenul japonez, francul francez, lira sterlină.

Procentul deţinut de fiecare valută în total rezultă din importanţa fiecărei valute în comerţul şi plăţile internaţionale.

În ceea ce priveşte revizuirile coşului D.S.T., ponderea fiecărei valute în coş este modificată la fiecare cinci ani.

De asemenea, de la 1 ianuarie 1999, ca urmare a introducerii monedei EURO, structura DST se prezintă în funcţie de noua monedă. (DM + FF = 32% EURO).

Funcţiile şi utilizarea D.S.T.

Conform statutului, D.S.T. îndeplineşte următoarele funcţii:

funcţia de etalon monetar internaţional, prin D.S.T. putându-se exprima parităţile şi

cursurile valutare;

 funcţia de mijloc de rezervă, D.S.T. figurând între rezervele ţărilor, alături de aur şi valutele de rezervă. Rolul D.S.T. ca mijloc de rezervă internaţională rămâne limitat, în mare parte, deoarece moneda F.M.I. poate fi deţinută şi utilizată numai la nivel oficial în ţările membre. Deşi a fost creat şi ”D.S.T.-ul privat”, piaţa sa a rămas limitată;

funcţia de instrument de credit, de procurare de monedă convertibilă prin intermediul F.M.I. şi în anumite condiţii;

funcţia de mijloc de plată, limitată la plata de dobânzi şi comisioane datorate F.M.I.

O ţara membră a Fondului care primeşte D.S.T. de la F.M.I. le poate utiliza astfel:

- Participantul căruia i s-au alocat D.S.T. are dreptul să obţină în schimbul lor o sumă echivalentă în valută de la un alt membru al F.M.I., indicat de către Fond.

- Pentru ca un participant să fie desemnat de Fond, ca furnizor de valută, este necesar ca el să aibă o balanţă de plăţi şi rezerve monetare suficient de puternice.

Participantul care furnizează valută unui alt participant, va primi în schimb o sumă echivalentă în D.S.T. F.M.I. presupune că toate operaţiile cu D.S.T. sunt efectuate doar pentru a face faţă unor nevoi ale balanţei de plăţi, sau pentru cazul unei evoluţii nefavorabile a structurii rezervelor monetare internaţionale.

participantul poate plăti cu D.S.T. dobânzi şi comisioane către F.M.I. sau poate răscumpăra cu D.S.T. moneda sa aflată la F.M.I., cu anumite excepţii;

D.S.T.-urile pot fi utilizate pentru creşterea rezervei monetare oficiale, corespunzător cotei alocate;

încheierea de acorduri swap, prin care un membru poate transfera altuia D.S.T. în schimbul altui activ de rezervă, cu excepţia aurului, cu obligaţia de a restitui valuta la o dată viitoare şi la un curs stabilit de comun acord;

efectuarea de operaţiuni forward, prin care o ţară membră a F.M.I. poate vinde sau cumpăra D.S.T. cu obligaţia plăţii la o dată viitoare, în schimbul oricăror active monetare, cu excepţia aurului, la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei;

D.S.T. pot fi folosite pe piaţa financiară internaţională, prin emiterea de obligaţiuni exprimate în această monedă

Prima alocare de D.S.T. s-a realizat în 1970. Din 1981 au aderat la Fond 38 de ţări, iar faptul că ele nu au beneficiat de alocaţii de D.S.T. ridică anumite întrebări. În septembrie 1996, Comitetul interimar a cerut Consiliului Executiv să-şi finalizeze munca printr-un Amendament la statut privind furnizarea de alocaţii de D.S.T. astfel încât toţi membri să primească o parte echitabilă din alocările cumulative de D.S.T.

Rata de dobândă a D.S.T. Ca activ de rezervă, D.S.T. este purtător de dobândă, cu scopul ca moneda F.M.I. să devină atractivă pentru deţinători. Astfel, toţi deţinătorii de D.S.T. primesc dobânda pentru deţinerile lor, iar fiecare participant plăteşte un comision Fondului pentru suma alocărilor de D.S.T. Rata de dobândă a D.S.T. este o medie ponderată a ratelor dobânzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe pieţele monetare ale celor cinci state ale căror monede alcătuiesc D.S.T.

Emisiuni de titluri exprimate în D.S.T. Cumpărarea unei obligaţiuni exprimate în D.S.T. se realizează plătindu-se contravaloarea acesteia exprimată în dolari la cursul pieţei. Dacă peste un anumit timp obligaţiunea în D.S.T. este vândută de către deţinător, vânzarea se face la cursul dolar – D.S.T. din momentul respectiv.

Astfel, deşi numai autorităţile desemnate pot deţine D.S.T., înscrisurile exprimate în D.S.T. pot fi deţinute şi de alte persoane fizice sau juridice. D.S.T.- urile utilizate în tranzacţii în afara Fondului, în sectorul privat, se numesc D.S.T.- uri private. Dezvoltarea operaţiunilor cu D.S.T. a avut la bază ideea de a oferi acestei monede internaţionale un loc cât mai important în ansamblul relaţiilor valutar – financiare internaţionale, înlocuind astfel aurul sau alte valute naţionale cu funcţii internaţionale.