Drumul către Euro

În primul rând, multumesc d-lui Prof. Fudulu pentru invitatia de a vorbi în fata dvs. astazi, va multumesc ca ati venit în numar atât de mare în pofida faptului ca mâine este 1 mai, asa ca am sa încerc sa nu considerati aceste doua ore pierdute.

Tema pe care vreau sa o discutam astazi este drumul spre Euro al României, o tema foarte importanta, dar despre care s-a vorbit putin în România pâna acum. O prima iesire publica pe acesata tema a fost facuta de guvernatorul Bancii Nationale, dl. Mugur Isarescu, acum o luna, la Cluj, într-un amfiteatru cu foarte multi studenti – o dezbatere organizata de Universitatea din Cluj. Dar în rest, în afara de acea dezbatere, acest subiect nu a fost foarte discutat din diverse motive. Fie s-a considerat ca este prea tehnic, fie jurnalistii considera ca este un post prea îndepartat, adica ceva la care ne asteapta peste prea multi ani si deci, nu este de actualitate. În fine, din diverse motive acest subiect nu a razbatut în dezbaterea publica.

De regula se considera în România ca momentul 2007, când speram cu totii sa accedem la Uniunea Europeana, este un fel de sfârsit de drum. Ei, bine, vreau sa va arat prin cele ce va voi perezenta ca nu este deloc asa, ca deabia atunci începe greul pentru noi toti, dupa ce intram în UE, si ca exista o alta etapa la fel de importanta ca si aderarea la Uniune, si anume, intrarea în zona Euro. Cu alte cuvinte, adoptarea monedei comune, Euro nu se poate face decât de catre tarile membre cu respectarea anumitor conditii. Si despre aceste conditii o sa vreau sa vorbim acum.

Voi structura prezentarea mea în patru parti. În primul rând, am sa vorbesc despre cele cinci criterii de convergenta nominala, asa-numitele criterii de la Maastricht, care dau dreptul unei tari sa adopte moneda comuna, moneda Euro. Ulterior am sa vorbesc despre cât de pregatite sunt, actualmente, tarile central-europene. Iata abia acum imi dau seama ca prezentarea mea vine într-un moment istoric, la nici zece ore înainte ca ele, de fapt, sa adere la Uniunea Europeana. Dupa aceea o sa vorbim putin despre sistemul ERM-2, Exchange Rate Mecanism–2, care este o problema mai tehnica, n-am sa insist foarte mult pe detaliile economice, dar totusi trebuie sa va fac câteva precizari despre acest mecanism al ratelor de schimb dupa care, subiect mai intersant si cu implicatii politice sunt argumentel pro si contra unei „euroizari” rapide. Merita sa adoptam repede moneda europeana sau merita sa mai asteptam si sa ne pregatim mai bine pentru ea?

Asa cum spuneam, voi începe cu recapitularea regulilor jocului. Ideea principala este aceea ca toate tarile candidate care vor adera mâine si ulterior trebuie, la un moment dat, sa adopte moneda comuna. Nu se va mai permite nici o derogare de la aceasta regula, asa cum s-a permis Angliei, Danemarcei si Suediei. Deci, din cele 15 state membre, actualmente, ale UE, numai 12 au adoptat Euro ca si moneda nationala, iar celelalte trei tari, de care v-am spus, au ales sa nu intre în acest mecanism. E aici o poveste intersanta. În cazul Angliei si Danemarcei, de pilda, li s-a dat o derogare permanenta. Deci, ele pot sa ramâna pe termen nelimitat în afara monedei Euro, sau în afara Eurozonei. Prin Eurozona întelegem cele 12 tari care au adoptat moneda comuna. În schimb Suedia, care nu beneficiaza de o derogare permanenta, face ce face si în fiecare an nu îndeplineste câte unul dintre criteriile de la Maastricht, numai pentru ca nu vrea sa adopte Euro, prin acest fenomen amânând permanent intrarea în zona Euro. De ce aceste trei tari procedeaza astfel, pentru ca ele considera ca detinerea unei monede proprii confera mai multe avantaje decât dezavantaje. Totusi, chiar daca tarile candidate vor fi obligate, mai devreme sau mai târziu, sa adopte moneda comuna, nu exista un calendar ferm, o anumita grila de timp care sa le fie impusa acestora. Adoptarea se va face numai atunci când tarile vor fi considerate ca fiind pregatite, si în dialog cu Comisia Europeana, pe de o parte, si Banca Centrala Europeana, pe de alta parte.

Care sunt criteriile pentru ca o tara sa poata pretinde adoptarea Euro? Sunt cele cinci criterii nominale de la Maastricht, prevazute în Tratatul de la Maastricht din 1992, si anume: