Economia Subterana in Conditiile Globalizarii

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul 1. Globalizarea - liant al economiei subterane mondiale 2
Capitolul 2. Particularitati ale economiei subterane in contextul globalizarii financiare contemporane 4
2.1 Paradisurile fiscale si companiile off-shore 8
2.2 Spalarea banilor - componenta cheie a economiei subterane 11
2.3 Criminalitatea - segment ilegal al economiei 14
2.4 Terorism - terorism economic - terorism financiar 18
2.5 Munca la negru 23
2.6 Coruptia 28
Capitolul 3. Determinantii economiei subterane 28
3.1 Analiza cauzelor si factorilor ce favorizeaza dezvoltarea economiei 28
3.2 Efecte generate 31
3.2.1 Efecte economice si efecte sociale 31
3.2.2 Efecte pozitive si efecte negative 38
Capitolul 4. Programe viabile de combatere a economiei subterane 39
4.1 Actiuni la nivel national si mondial 39
4.2. Politici de combatere a economiei subterane in Romania 47
4.2.1 Actiunile intreprinse impotriva traficului de droguri 47
4.2.2 Actiunile intreprinse impotriva spalarii banilor si evaziunii fiscale 49
4.2.3 Actiunile intreprinse impotriva criminalitatii 49
4.2.4 Actiunile intreprinse impotriva muncii la negru 49
4.2.5 Actiunile intreprinse impotriva coruptiei 49


Extras din proiect Cum descarc?

Economia subterana este, adesea, definita in raport cu venitul national sau cu produsul national brut inregistrat oficial. Astfel, economia subterana este acea activitate economica care nu este inregistrata in raportarile venitului national pentru ca astfel de activitate nu trece prin piata sau pentru ca este ilegala. - alta definitie a economiei subterane precizeaza ca aceasta cuprinde toate activitatile productive (care adauga valoare) neinregistrate si care ar trebui sa se regaseasca in produsul national brut.
Economia subterana este parte a unei economii a carei productii nu este inclusa in statistica venitului national fiind ascunsa autoritatilor.
- In economiile de piata principala cauza de aparitie a conomiei subterane este evaziunea fiscala, mai ales din dorinta de a scapa de impozitul pe venit si de taxa pe valoarea adaugata.
- In economiile planificate, economia subterana s-a dezvoltat in afara sectoarelor oficiale sau sau reglementate, pentru a oferi bunuri pe care sectorul planificat fie nu le producea, fie le producea in cantitate prea mica.
Estimarile economiei subterane, ca pondere in PIB, - incadreaza la 7% in SUA, 15% in Italia, 20% in Ungaria, 22% in Polonia si 30% in zona fostei Uniuni Sovietice. Economia subterana este cunoscuta sub multe denumiri, cum ar fi sectorul informal, piata neagra, economia paralela, economia secundara. 
Economia neagra exista dintotdeauna si va exista si in viitor, din pacate. Exista structuri bine stabilite la nivel national si international care lupta impotriva acestui tip de activitati. Practic, autoritatile niciunui stat nu pot aplica metode fiscale pentru reducerea fenomenului. Dimen!siunea economiei negre a unei tari fata de Pro!dusul sau Intern Brut depinde numai de con!lucrarea fortelor de politie nationale cu cele internationale si de gradul de coruptie al tarii respective, iar combaterea economiei negre este un subiect separat pe care nu il voi dezvol-ta in acest articol. In schimb, este important sa evaluam dimensiunea economiei gri din Romania, evolutia ei si cauzele care au determinat aceasta evolutie.
In unele tari dezvoltate, cu traditie democratica, evitarea impozitelor are chiar caracterul de ,,sport national". Americanii, dar si nemtii, elve!tienii, englezii ori francezii cheltuiesc sume im!portante pe consultanta fiscala, menita tocmai sa le reduca contributia la Bugetul statului. Pes!te tot in lume, din punct de vedere moral, ceta!tenii inteleg ca trebuie sa fie solidari cu cei mai putin norocosi ca ei sau care nu se pot intretine singuri (persoane cu handicap, batrani, saraci, copii) si ca unele functiuni ale statului - nece-sare, precum sanatatea, educatia, asistenta so!ciala, armata etc. - nu pot sa fie finantate prin bu!navointa persoanelor private, ci doar de catre stat, in urma perceperii impozitelor. Totusi, exista - neincredere in capacitatea statului de a exer!cita aceasta functiune si - opinie ca banii stransi prin taxe sunt cheltuiti in mod irespon!sabil. Cu cat tara respectiva este mai corupta, cu atat neincrederea in oamenii politici si Gu-vern - cei care administreaza aceste fonduri - este mai mare. In consecinta, cu atat mai mult si omul de rand simte nevoia sa eludeze sis!temul de taxe oficial - deci devine parte a eco!nomiei gri.
Cu cat ta!xarea este mai transparenta, formularele mai usor de completat (informatizarea sistemului fiscal este cruciala), iar sistemul perceput de contribuabili ca ,,echitabil", cu atat tentatia de a eluda taxele este mai redusa. Desigur, vor exista intotdeauna persoane care vor incerca sa nu plateasca ceea ce sunt datori (fraudarea este imposibil de eliminat la nivelul unei societati), dar cu cat sistemul de taxare este perceput ca fiind mai impovarator si injust, cu atat contri!buabilii ,,cinstiti" vor trece in tabara fraudu-lentilor. Din punct de vedere statistic, fenomenul pare agravat si de efectele crizei economice: prin reducerea PIB, chiar daca nivelul economiei gri ramane constant, el creste procentual - de aici - prima perceptie de crestere a fraudei in economie. In perioadele de expansiune econo!mica, nivelul profitabilitatii companiilor este de obicei in crestere, iar actionarii si managerii tind sa evalueze cu mai multa responsabilitate ris!curile la care se expun prin eludarea taxelor, asadar procentual economia gri scade.
In perioadele de criza tot mai multe companii incearca prin toate mijloacele sa isi reduca cheltuielile, implicit prin evitarea platii taxelor. Daca sistemul fiscal este prea complicat, iar modalitatea de urmarire a rau-platnicilor greoaie, delincventa creste progresiv.
Cum Romania mai are de trecut - perioada de criza economica, singura posibilitate de a limita explozia delincventei din domeniul econo!mic este de simplificare a sistemului de taxare. In ultimii 20 de ani s-au facut pasi timizi, dintre care unii chiar in sensul gresit. Marele avans a fost introducerea cotei unice si, mai nou, coma!sarea unor taxe; multi alti pasi mai sunt de facut, cel mai important fiind introducerea bugetelor multianuale si a unei legi fiscale durabile si transparente.
Capitolul 1. Globalizarea - liant al economiei subterane mondiale
Coruptia si activitatile caracteristice economiei subterane sunt realitati cu care se confrunta toate statele. Insa obtinerea de informatii despre dimensiunile coruptiei si a legaturii cu economia subterana se dovedeste a fi - sarcina practic imposibil de realizat, deoarece toate persoanele angrenate in aceste mecanisme prefera sa nu poata fi identificate. Incercarea de a efectua cercetari in cele doua zone poate fi considerata - pasiune stiintifica de a cunoaste necunoscutul, afirma dr. Friedrich Schneider, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori europeni ai "economiei din umbra", dupa cum - denumeste el insusi.
Daca la nivel mondial preocuparea pentru intelegerea fenomenelor care conduc la perpetuarea si dezvoltarea economiei subterane dateaza din anii '70, pentru economiile in tranzitie studiile sunt putine, estimarile variaza de la un autor la altul, iar datele furnizate de institutele oficiale de statistica sunt puse sub semnul intrebarii.
Aceasta, pentru ca nu exista - metodologie unitara pentru estimarea partii informale in cadrul unei economii, precum si lipsa unor definitii valabile la nivel global. 
Economia subterana are un puternic impact si in plan social, aceasta fiind in stransa legatura cu - serie de fenomene, precum: coruptia, infractiunile de diferite tipuri, organizatiile de tip mafiot, consumul de droguri, exploatarea muncii prin inetrmediul bursei negre, spalarea banilor, incalcarea drepturilor omului, poluarea mediului etc.
Recenta crestere in intensitate a criminalitatii si a gradului de complexitate al acesteia la nivel global are ca efect amenintarea sigurantei cetatenilor peste tot in lume, precum si impiedicarea statelor in dezvoltaterea lor sociala, economica si culturala. 
Fata intunecata a globalizarii permite sindicatelor multinationale ale crimei largirea ariei operatiunilor de la traficul de arme si droguri la spalarea de bani sau traficul de fiinte umane. Organizatia Natiunilor Unite a inteles importanta prevenirii acestor fenomene inca din anul 1950, cand s-a implicat in sustinerea statelor in punerea la punct a standardelor unui sistem judiciar eficient si corect. Statele membre au inteles ca principala cale de succes in combaterea criminalitatii internationale este reprezentata de cooperare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Subterana in Conditiile Globalizarii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!