Economie internațională - Elveția

Elveţienii

Avînd o gîndire ordonată, grijulii cu banii si conştienţi de mediu, elveţienii acordă o atenţie deosebită detaliului Nu e de mirare că ei sunt buni la conducerea băncilor, hotelurilor si cailor ferate, dar si la fabricarea ceasurilor de mînă si executarea unor proiecte ingineresti complexe Elveţienii sunt o natiune iubitoare de sport, iar terenul montan e ideal pentru naşterea unor campioni la sporturile in aer liber Astăzi Elveţia e privită ca un refugiu pentru cei extrem de bogaţi, care nu sunt urmăriţi aici de paparazzi si de ziarele de scandal.

Economia

Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguranței monedei naționale, dublată de secretul operațiilor financiare efectuate în băncile elvețiene a făcut din Elveția un „rai financiar” al investitorilor și al investiților. În același timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe fluxul extern constant de investiții. Din cauza dimesiunilor reduse ale țării și a specializării înguste a forței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comerțul și finanțele sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a țării.

Economia elveţiană a trebuit sa accepte 2 lucruri dificile: tara are resurse naturale extrem de limitate si un sfert din suprafata sa e neproductivă. Elveţia depinde exclusiv de importul de materii prime, care sunt ulterior transformate in produse de inaltă calitate pentru export Companiile industriale elvetiene au reprezentanţi pe toate cele 5 continente ale lumii Industria tehnologică e poate cea mai avansată, avînd fabrici specializate in producţia de energie, instalaţii si unelte. Urmeaza industria farmaceutică, textilă si a ceasurilor Şi desigur, produsele alimentare peste tot în lume se găsesc iubitori ai brînzei şi ai ciocolatei elveţiene Sectorul prestării de servicii e esenţial pentru economia Elveţiei In toată lumea există bănci şi companii de asigurare elveţiene. Industria turismului si cea hotelieră au peste 200.000 de angajati, fapt care le înscrie printre angajatorii cei mai importanti din tară

Agricultura

10% din suprafata ţării este cultivata, iar alte 40% se utilizează ca păşuni, dar o parte insemnată din acestea sunt acoperite iarna cu zapadă, deci sunt inutilizabile. Numai 4% din populaţia activa lucrează in agricultură, producînd 2% din produsul intern brut. Ramura principală este industria laptelui, vacile fiind ţinute in principal in grajduri, datorită climei. Din surplusul de lapte se produce lapte condensat, brînzeturi si ciocolată. Păstoritul se desfasoară in munţi, iar in Bazinul Elveţian există numeroase crescatorii de porci. Aici este singura regiune unde cultivarea pămantului are o importanţa mai mare decît zootehnia. Se cultivă grîu, orz, secară, cartofi, in, cînepa, tutun si sfeclă de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Neuchatel, se practică viticultura. Elvetia poate produce numai jumătate din necesarul propriu de alimente.

Industria

Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Brînza, ciocolata, alimentele conservate şi produsele din lemn elveţiene sunt vestite. în Elveţia se mai produc maşini, textile, medicamente şi materiale chimice. Multe dintre acestea sunt produse mici de calitate deosebită, de exemplu ceasurile elveţiene de renume mondial, care se fabrică mai ales în cantonul Jura. Acelasi lucru se poate spune si despre medicamente. în Basel se produc vopsele, iar cantoanele St. Gallen şi Zurich sunt vestite datorită produselor lor textile. Industria de maşini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elveţiene, şi anume motoare Diesel si maşini de cusut.