Evoluția resurselor de muncă în România

Perioada 2000 –2006 a însemnat pentru România 6 ani de creştere economică în condiţiile reducerii continue a ratei inflaţiei;

Deşi România s-a mai confruntat cu unele dezechilibre economice, în special în ceea ce priveşte deficitul contului curent, perioada menţionată a fost din punct de vedere economic cea mai bună perioadă după 1990

Deşi economia României a fost recunoscută ca fiind o economie de piată funcţională din punct de vedere al dezvoltării economice Romania se află încă mult în urma tuturor statelor europene.

PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare a fost in 2005 de doar o treime din media UE 25 si de doar 50% din media celor 10 state noi membre UE.

În perioada 2000 –2006 rata creşterii economice a fost în medie de peste 5%.

În acelaşi timp inflaţia, şomajul şi deficitul bugetar au scazut constant.

Investiţiile au devenit in 2005 principalul factor de susţinere a creşterii economice.

Cel puţin până in anu l2004 creşterea reala a PIB nu s-a regăsit in aceeaşi masura şi în creşterea salariilor.

România refuză să promoveze conceptul de productivitate şi o distribuire corectă a rezultatelor economice intre toţi factorii ce au contribuit la obţinerea acesteia.

În timp ce în Europa ponderea cheltuielilor salariale în PIB s-au menţinut constantă, în jur de 50%, in România aceste indicatorare au o tendinta de reducere desi oricum se afla cu aproximativ 10 puncte procentuale sub media europeana.

Impactul opţiunilor de dezvoltare economică asupra societatii româneşti

Pentru atingerea ţintelor de inflaţie România şi-a dezechilibrat economia reală, a acceptat menţinerea unui nivel de trai al populaţiei sub limita decentei, şi a lansat pe plan indepartat o ţinta care ar trebui să stea la baza politicilor tuturor guvernelor: un sistem de educaţie care să genereze forţa de muncă înalt calificată, competitive pe piaţa europeană.

La nivelul anului 2005 :

• 30% din cele mai bogate gospodării din România au avut venituri mai mari decât restul de 70% al gospodăriilor.

• 20% din cele mai bogate gospodării au avut venituri din salarii mai mari decât restul de 80% al gospodăriilor.

• 50% din gospodăriile din România consumă mai mult decât câştigă. 10% din cele mai sarace gospodării au un auto consum de aproximativ 46% din consumul total.

• Cele mai sărace 10% din gospodăriile din România îşi obţin veniturile în proporţie de aproximativ 55% din produse agroalimentare obţinute în interiorul gospodăriilor.

• 30% dintre gospodăriile din România îşi acoperă consumul în proporţie de peste 35% cu astfel de venituri.